Constantin Abăluță – Neînsemnătate

 

Anei Blandiana

Mă bucur de neînsemnătatea mea

în fiecare zori de zi

odată cu prima rază de soare îmi zic

că-i bine să fii un om de rând

care trece pe-o stradă oarecare

pe sub umbra copacilor și ei anonimi

e-o putere neștiută în a te ține de-o parte

în a nu fi mai mult decât unul din acele

noduri ale pomului tuns primăvara

nod care-a și dat lăstari

sferă țepoasă bucurându-se-n soare

scăldându-și în ploaie și zăpadă neînsemnătatea vegetală

 

 

 

[Vatra, nr. 3-4/2019, p. 1]

 

 

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.