Dan Sociu – Poeme

Era duminică, am ieșit la plimbare
la parlament era un tîrg de imobiliare
am zis să intrăm, costa numai 10 lei
și-ți dădeau și vin și tartine de ei

că noi mai făceam asta ca fază, ne lăbeam

pe poze cu case ce nu ne permiteam

nu ne permiteam de fapt nici o debara

dar vedeam vile și ziceam – i-a mea ba-i a mea

am mîncat și-am băut și ne-am plictisit

agenții oricum din start ne-au mirosit

ne informau numai așa, să exerseze

nici nu prea insistam, să nu se enerveze

am văzut la un moment dat un polițai distrat

și-am tras-o după mine pe după el și-am intrat

pe-o ușă uriașă într-un hol unde alți polițai

se țineau de bancuri, am luat-o repede și hai

după colț la lifturi am intrat am scăpat de pericol

am ajuns la un etaj unde scria
               Departamentul agricol

începeau să se-audă alte voci pe coridoare

am fugit am țîșnit ca apa din irigatoare

ne-am băgat la toalete nu era niciun deputat

se mai simțea oleacă izul de cîcat

nu ne păsa ardeam de la adrenalină

bîjbîiam la fermoare am intrat într-o cabină

am sărutat-o și-a pus palmele pe flotor
la casa poporului ca la noi în dormitor

pîn-am coborît, vînduseră cît un cartier


se mai găseau doar garsoniere la parter.

*

Pe la omieoptsute și ceva în Jena
Friedrich Schiller Friedrich Shelling
Friedrich Schlegel
și Caroline Schiller Schlegel
organizau niște orgii de toată jena

suflau în lumânări și-n întuneric

se auzea – ah care mi-ai băgat-o

Friedrich?

și-un cor de bași – Ja Caroline Ich!

și într-un colț dormea Novalis, cadaveric.

*

Lui Isaia i-a dat Domnul o profetesă
Osea se-alesese cu-o prostituată
prima era grațioasă ca o prințesă
ailaltă șleampătă, umbla numai beată

pe Osea l-a trimis să profețească-n nord

unde oricare era îndărătnic și surd

pe Isaia l-a trimis să profețească-n sud

unde oricum erau deja cu el de acord

Isaia a fost faimos, Osea nu prea

și totuși seara voia săracu Isaia

să dea și el o pedală oleacă la aia

dar prințesa lui se tîrguia, se sclifosea

pe cînd curva, de cum răsărea soarele

își desfăcea pentru Osea picioarele. 

*

La primire la urgențe

dușmanii mei pe tărgi bătuți

așteaptă să fie cusuți

însoțiți de niște zdrențe

și de tovarăși prefăcuți.

*

Unii vor iluminare

am luat-o-n vieți anterioare

mănînc moluște prăjite cu hrișcă

și rar omor țînțarul cînd mă pișcă

eu țînțarii și scoicile
sîntem duși la nirvană
ne-am lăsat trupurile
unul altuia hrană.

*

Scursura asta a fost un rîu adevărat
mama se scălda aici cu primul ei băiat
o dată au găsit în mîl un pistol nemțesc
se uscau pe prund și se prefăceau că țintesc
în vacile ce se-ntorceau seara în sat.

Prima oară cînd primăvara mă deprimă

am trăit sfîrșitul iernii ca pe-o crimă

blocurile astea sînt de-o vîrstă cu mine
cînd îmi scot ochelarii, arătăm mai bine

pui de mîță duc în dinți gîții de găină

îi cară pe ascuns să-i ronțăie-n grădină

rîul s-a-mpuțit cu hoituri de la abator

mama s-a dus la oraș, ăla s-a pus pe alcool.

*

Tovarășă directoare

cu fustă de stofă strînsă pe cur

mai cheamă-mă în cancelare

și urechește-mă că-njur

și că prea vorbesc măscări în clasă

și desenez pe bănci pizdici

cheamă-mă cînd pleacă toți acasă

pedepse aspre să-mi aplici.

*

În parc pe băncile de lîngă bustul lui Băncilă

așteaptă vulve dulci ca scoicile din Chile

(din care de la Lidl am luat un sfert de chilă)

și-așteaptă pescadorul, deschise și docile

în mintea de granit a lui Dimitrie Pompeiu

pitite stau orgii încremenite ca-n Pompei 
ar mai pompa dar i-a rămas numai fantoma pompei

dintr-un bărbat complect e numai cap acum, crîmpeiu

eroilor neamului nu li se permite deloc

să le fie reprezentată și pielea de porc

le-a fost aruncată-n foc, au fost castrați și dintre toți

doar Pațaichin la Floreasca are boalfă în chiloți

pe o alee, melancolic, privește-n gol Enescu

,,de-am fi întregi, ne-am hîrjoni oleacă, Eminescu”

*

Ne ducem în gașcă pe jos la Ipotești

avem niște vermut și țigări Mărășești

la balta cu nuferi ne-oprim ca să bem

și cînd privim în depărtare o vedem

pe malul celălalt, cu pletele în vînt

femeia neasemuită pe pămînt

îți dai seama, băieți de vîrstă puberă

luați de băutură și de atmosferă

ne pornim spre ea s-o cunoaștem de-aproape

am sări peste lac, l-am călca pe ape

ce crezi, i-un boschetar păros de la gară

zice măi băieți dați și mie o țigară

mamă, cînd ne întoarcem ce mai rîdem de noi

că ne-am aprins așa pentru un bărbățoi.

*

Nu mai practic meditație

e prea mare agitație

nemișcarea minții mele

nu o mișcă opt cafele.

[Vatra, nr. 10-11/2024, pp. 9-10]

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.