Parada debutanților – proza (IV)

2022

Ruxandra Burcescu

Romanul Instabil constituie debut său absolut în proză (București: Humanitas, 2022), tradus în neerlandeză (Instabiele Elementen, Olanda, Pegasus Boek, 2025, în traducerea lui Charlotte van Rooden.

A publicat și Greu de pătruns în pădurea de mesteceni (Editura Trei, 2026).

E prezentă în antologiile: Kiwi – Sosiri/Plecăr, Polirom, 2021; Kiwi – Trecuturi, Polirom, 2023; Retroversiuni, Paralela 45, 2023.

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (III)

2020

Simona Goșu

Debutul său are loc odată cu publicarea volumului de povestiri Fragil, Iași: editura Polirom, colecția EGO proză, 2020, reeditat în ediție de buzunar (Polirom, colecția Top10+, 2021)

Primul ei text (debutul absolut) a apărut online, pe site-ul Revista de povestiri, în primăvara anului 2016, iar prima proză tipărită a fost în revista Iocan, București, 2017.

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (II)

2018

Zamfir Bălan

A debutat cu volumul de povestiri Călătoria, București: Eikon, 2018 (nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, „Cartea de debut”).

În 2025, a revenit în proză cu romanul Ceasornicarul (București: Eikon).

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (I)

Argument

Dosarul tematic intitulat Parada debutanților – proza este inițiat cu scopul de a facilita o analiză relevantă atât în sens sincronic, cât și diacronic a rolului pe care îl au debuturile în dinamica literaturii contemporane. În mod firesc, el vine în completarea dosarului concentrat anterior asupra debuturilor poetice. În acest sens, sunt puse împreună un număr consistent de texte care aparțin unor prozatori relevanți care au debutat prin volum propriu în ultimii 10 ani, astfel încât demersul nostru să poată facilita analiza prozei și, prin extensie, a creației literare românești din intervalul precizat. Perspectiva nu este una interesată de configurări generaționiste, devreme ce debutanții au vârste, experiențe sociale și culturale, formații profesionale și ancorări ideologice foarte diferite, acestor factori adăugându-li-se o mare diversitate a politicilor și a raportărilor estetice ale editurilor, ci de evidențierea modului în care debutanții și entitățile literare care îi sprijină sau îi stimulează contribuie la dezvoltarea creației literare actuale. Cu mijloacele austere specifice unei publicații de cultură, ancheta indică, după cum se va vedea, centre de iradiere literară și caracteristici ale contextului în care se formează scriitorii.

Citește în continuare →

Sanda Cordoș – 60

Revista „Vatra” vă invită să parcurgeți o serie de texte aniversare dedicate Sandei Cordoș, personalitate proeminentă a criticii românești din ultimele decenii, autoare a unor studii fundamentale despre literatura română postbelică și cadru didactic de prestigiu la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Mini-grupajul cuprinde comentarii ale operei, evocări și portrete ale profesoarei.

Mini-grupaj realizat de Alex GOLDIȘ

Citește în continuare →

Poeme de Violeta Pintea, Angela Furtună, Lucia Cuciureanu, Florina Juncu și Mihaela Oancea

Violeta Pintea

tu și laboratorul tău secret

în care îți fabrici toate fricile,

cu intenții clare de provocare,

de rezistență,

de refugiu.

și acum scrii despre ea

tocmai pentru că s-a făcut nevăzută

si-acesta este adevăratul pericol.

Citește în continuare →

Colegiul Noua Europă – vocația dialogului

Argument

New Europe College (NEC) s-a născut în anul 1994 sub auspiciile viziunii lui Andrei Pleșu, care și-a propus să creeze un Institut de Studii Avansate după modelul celui din Berlin, capabil să ofere cercetării românești o prezență eminentă în context european. Apariția NEC a fost susținută financiar de fondul premiului New Europe Prize for Higher Education and Research, acordat lui Andrei Pleșu în anul 1993 de șase mari institute academice internaționale, în scopul susținerii cercetării în țările post-comuniste. Primele activități, marcate de un spirit de prietenie și libertate spirituală, s-au desfășurat în grădina privată a Marinei Hasnaș, care a devenit ulterior director executiv al instituției, înainte ca aceasta să se instaleze definitiv, în anul 2000, în sediul actual de pe strada Plantelor nr. 21. Istoria colegiului a fost marcată de o deschidere constantă, prin evoluția sa de la un program destinat exclusiv românilor către o comunitate globală unde, în prezent, numărul cercetătorilor internaționali îl depășește adesea pe cel al cercetătorilor din România.

Citește în continuare →