Fetele emancipate ale prozei românești (III)

Florina-Georgiana Olaru

Ce rămâne după emancipare? Fragilitatea unei autonomii

În imaginarul tradițional, portretul feminin s-a construit frecvent în jurul vulnerabilității, gracilității și al unei poziții de subordonare. În cadrul acestei mentalități, femeii îi era atribuit un model existențial bazat pe docilitate și obediență, destinul ei fiind adesea tutelat de o autoritate masculină care aproba sau dezaproba anumite decizii, comportamente sau tipare relaționale. Femeia se afla, așadar, într-un context de inegalitate sau de inechitate ce reverbera în mai multe paliere (politice, sociale, profesionale, literare și familiale). Un asemenea context favorizează dependența și vulnerabilitatea, limitând spațiul autonomiei feminine și posibilitatea afirmării individuale. În formele sale extreme, această relație de inegalitate se poate manifesta și prin abuz fizic sau emoțional: opiniile femeii sunt invalidate, iar aceasta este subestimată constant și diminuată din punct de vedere intelectual.

Citește în continuare →

Fetele emancipate ale prozei românești (II)

Senida POENARIU

Libertăți inegal distribuite

O discuție despre „fetele emancipate” ale literaturii, fie ele autoare sau personaje, pornește, implicit, de la existența și a celor „mai puțin” emancipate, ca să nu spunem „neemancipate”. De fapt, termenul de emancipare își capătă sensul chiar din această opoziție: pentru a vorbi despre o femeie emancipată, procesul emancipării este, în definitiv, cel vizat, adică depășirea/ ieșirea din acele condiții, contexte, norme, relații de putere ș.a. care o condamnau la „minorat”, dacă ne gândim la poziția kantiană, emanciparea fiind o formă de autonomie a gândirii/ a rațiunii (curajul de a gândi independent) sau, pe linie marxistă, o eliberare de exploatare socială și economică. Așadar, interesul ar viza acțiunea de a trece de la constrângere la autonomie, de la dependență la libertate, de la subordonare la egalitate și lista poate continua, culminând cu atingerea dezideratului de a /(-ți) determina (intelectual, economic, social) propria existență/ mod de a trăi. De cele mai multe ori însă traiectoriile nu sunt în linie dreaptă. Ieșirea dintr-o formă de subordonare nu se soldează, automat, cu atingerea statutului de libertate, orice ar însemna aceasta. Formal și/ sau substanțial lucrurile pot diferi semnificativ. Mai mult chiar, uneori, ieșirea dintr-o formă de subordonare presupune, de fapt, picajul într-o alta.

Citește în continuare →

Fetele emancipate ale prozei românești (I)

Argument

Acest dosar al Vetrei e unul de continuitate cu cele apărute în ultimii trei ani, în numărul 9, dedicate poeziei, prozei și dramaturgiei scrise de femei, de o generație foarte talentată de scriitoare, care au îmbogățit peisajul literar autohton, făcându-le vocea mult mai pregnantă, într-un cor dominant masculin, ceea ce nu e de mirare într-o societate cu puternice, încă, reflexe patriarhale. De data aceasta, m-a interesat nu doar cât de diverse, variate, originale sunt aceste voci ale scriitoarelor contemporaneității, ci și când au început ele să se audă, firav, timid, abia perceptibil, la început, lăsate repede uitării, odată cu dispariția lor fizică, chiar dacă inițial au fost primite entuziast de scriitorii și criticii din mainstream, ca apoi să recupereze din nou decalajul și lucrurile să se așeze pe un făgaș mai echilibrat din punct de vedere al vizibilității de gen.                        

Citește în continuare →

World New Music Days – un festival muzical de excepție

Preliminarii

Festivalul Internațional ISCM World New Music Days 2026, desfășurat sub tema sugestivă „Columna Infinită”, a transformat Bucureștiul, în perioada 23-31 mai 2026, în capitala incontestabilă a muzicii contemporane mondiale. Acest eveniment prestigios, recunoscut drept cel mai longeviv și influent festival de profil la nivel mondial, a fost fondat în anul 1923 de Societatea Internațională pentru Muzică Contemporană (ISCM). Ediția din 2026 a marcat o revenire istorică a festivalului în România după o absență de 27 de ani, singura găzduire anterioară având loc în anul 1999 sub coordonarea regretatului compozitor Nicolae Brânduș. Organizarea la standarde de excelență a acestei ediții a fost asigurată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și de Secțiunea Națională Română a ISCM (SNR-SIMC), în strâns parteneriat cu ARTEXIM și cu sprijinul Ministerului Culturii. Conceptul artistic și implementarea sa au fost asigurate de o echipă remarcabilă, coordonarea artistică fiind realizată de compozitoarea Diana Rotaru, președinta SNR-SIMC, direcția artistică fiind asigurată de compozitorul Dan Dediu, președintele UCMR. Dedicată aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, tema „Columna Infinită” a integrat capodopera brâncușiană ca o metaforă elocventă a undelor sonore, a ascensiunii și deschiderii imaginației artistice spre noi teritorii creative. Pe parcursul celor nouă zile intense de festival, Bucureștiul a găzduit peste 60 de delegați oficiali ai secțiunilor naționale ISCM și peste 80 de compozitori internaționali, evenimentul atrăgând un public record de peste 10.000 de spectatori, specialiști de renume, manageri culturali, dar și melomani dornici să descopere expresivitatea limbajelor muzicale ale prezentului. Amploarea festivalului s-a tradus în 23 de concerte și evenimente artistice în care au fost interpretate 98 de lucrări, dintre care 70 de creații internaționale și 28 de lucrări românești, selectate riguros din sute de partituri trimise din toate colțurile globului.

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (IV)

2022

Ruxandra Burcescu

Romanul Instabil constituie debut său absolut în proză (București: Humanitas, 2022), tradus în neerlandeză (Instabiele Elementen, Olanda, Pegasus Boek, 2025, în traducerea lui Charlotte van Rooden.

A publicat și Greu de pătruns în pădurea de mesteceni (Editura Trei, 2026).

E prezentă în antologiile: Kiwi – Sosiri/Plecăr, Polirom, 2021; Kiwi – Trecuturi, Polirom, 2023; Retroversiuni, Paralela 45, 2023.

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (III)

2020

Simona Goșu

Debutul său are loc odată cu publicarea volumului de povestiri Fragil, Iași: editura Polirom, colecția EGO proză, 2020, reeditat în ediție de buzunar (Polirom, colecția Top10+, 2021)

Primul ei text (debutul absolut) a apărut online, pe site-ul Revista de povestiri, în primăvara anului 2016, iar prima proză tipărită a fost în revista Iocan, București, 2017.

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (II)

2018

Zamfir Bălan

A debutat cu volumul de povestiri Călătoria, București: Eikon, 2018 (nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, „Cartea de debut”).

În 2025, a revenit în proză cu romanul Ceasornicarul (București: Eikon).

Citește în continuare →

Parada debutanților – proza (I)

Argument

Dosarul tematic intitulat Parada debutanților – proza este inițiat cu scopul de a facilita o analiză relevantă atât în sens sincronic, cât și diacronic a rolului pe care îl au debuturile în dinamica literaturii contemporane. În mod firesc, el vine în completarea dosarului concentrat anterior asupra debuturilor poetice. În acest sens, sunt puse împreună un număr consistent de texte care aparțin unor prozatori relevanți care au debutat prin volum propriu în ultimii 10 ani, astfel încât demersul nostru să poată facilita analiza prozei și, prin extensie, a creației literare românești din intervalul precizat. Perspectiva nu este una interesată de configurări generaționiste, devreme ce debutanții au vârste, experiențe sociale și culturale, formații profesionale și ancorări ideologice foarte diferite, acestor factori adăugându-li-se o mare diversitate a politicilor și a raportărilor estetice ale editurilor, ci de evidențierea modului în care debutanții și entitățile literare care îi sprijină sau îi stimulează contribuie la dezvoltarea creației literare actuale. Cu mijloacele austere specifice unei publicații de cultură, ancheta indică, după cum se va vedea, centre de iradiere literară și caracteristici ale contextului în care se formează scriitorii.

Citește în continuare →

Sanda Cordoș – 60

Revista „Vatra” vă invită să parcurgeți o serie de texte aniversare dedicate Sandei Cordoș, personalitate proeminentă a criticii românești din ultimele decenii, autoare a unor studii fundamentale despre literatura română postbelică și cadru didactic de prestigiu la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Mini-grupajul cuprinde comentarii ale operei, evocări și portrete ale profesoarei.

Mini-grupaj realizat de Alex GOLDIȘ

Citește în continuare →