Acolo în vârf

A  trecut o caleașcă pe ape

un însetat de rele se ghemuise prin stufăriș

eu îi țineam spatele și chiar mă mistuia îndoiala

congenerii căutau pe furiș printre nouri

nimic din ce e pe gratis nu-i pentru mine

nu vă mai străduiți

trebuia să îngaim și n-am îngăimat

pentru că limba mea era atentă la altceva 

sub mâl sub roțile caleștii luminos plutitoare

acolo lipită de vârful unei întâmplări de vară ruptă din cartea

pe care un alt însetat de sânge o arsese odată pe rug

*

Pe tastele potrivite

Deși pare că încă se ține bine

timpul se scapă de-o vreme pe el

asemeni bătrânilor singuri și speriați 

că Dumnezeu a fugit prin paradisuri fiscale

unde nimeni nu-l întreabă de taxele neplătite de zilele

în care muncise la negru să facă pământul și lumea

picături rușinate îi alunecă prin tăietura îngustă

care desparte creștinismul de păgânism pacea de multe războaie

cele două regnuri viața și moartea alfa&omega de Meta AI

vraja de vrăjitori plus alte nenumărate asemenea de nedespărțit

 picături fierbinți din văzduh doar ele apasă ușor pe tastele potrivite

care lasă urme și în nisipuri pe care nimeni nu umblă după comori

*

În răspăr

Toți suntem bolnavi

într-un fel sau altul

dar nu despre boală e vorba

e ușor să treci strada

cu ochii închiși

ca să vezi cum merg orbii

când ochii ți-s ageri

și picioarele sigure

totuși numai dracul te-mpinge

 să scrii în răspăr despre toate

doar în zorii scriselor tale

cînd te doare mai mult

ce nu poți inventa decât rănile de pe front

 la orice prohod

sunt oameni care au ce spune și tac

și oameni care pălăvrăgesc

despicând cu barda firul lumânării în două

*

Ceva de care să mă pot rezema

O soră care n-avea cum fi soră cu mine

flutura steagul la o fântână pe care nu o văzusem

decât o dată la întoarcerea de la vânătoarea de vulpi

când chiar credeam că-mi trecuse setea de sânge

și mașina de tocat scria de una singură zi și noapte

despre necunoscut despre realități paralele

ceva de care să mă reazăm e tot mai greu de închipuit

am ajuns să fiu cu adevărat solidară

doar cu aceia care ies dimineața din casă

cum ar pleca din propria țară

*

Sub reflectoare

Coșmarurile au fost grabnic topite

 în pasta dosarelor nicicând judecate

aruncată peste mormanul de vechi încălțări

din spatele cimitirului sub reflectoare

vreau să spun că încă e vară

și că nimeni din preajma mea

n-a auzit de Sindromul Havana

ne place bezna e dulce ca un castron

de colivă cu miere

[Vatra, nr. 12/2025, p. 8]