După cum ne-a obișnuit deja de ceva vreme, realitatea românească de dreapta se cuprinde periodic pe sine în gândirea de stânga. Pare a fi o etapă necesară, din punct de vedere dialectic și nu numai, pentru a se lepăda de vechile ei forme înainte de a se înveșmânta în unele noi. De la culmea tranziției postcomuniste în Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Cartier, 2008) la Epoca Traian Băsescu. România în 2004-2014 (Tact, 2014), a venit acum rândul lungii decade 2014-2025 să se reflecte în oglinda teoretică a intelighenției noastre mai mult sau mai puțin radicale.

Citește în continuare →