Lui Orhan Pamuk

nici părinții obsedați de muncile zilnice

nu mi-au vegheat copilăria din satul natal

precum a făcut-o meșterul de fântâni

bărbatul cu sufletul mustind de tăcere

și de ape tainice și limpezi

de la care am învățat poezia adâncurilor

și alfabetul ascultării

căutarea locului fântânii era un ritual magic

și începea cu o rugăciune pe care o rosteam amândoi

cu ochii întredeschiși

o privire îndreptată înlăutru

cealaltă înfiptă în pământul reavăn

și așteptam până când cerul se îngâna

cu freamătul uruitor din adâncuri

apoi meșterul hașura trasee nevăzute pe suprafața

cercetată în cele mai mici detalii

uneori se rostogolea și lua pulsul pământului

asculta cu urechea lipită de țărână

îmi spunea că apele au în adâncuri daimoni

care comunică doar cu meșterii de fântâni

prin cuvinte-evenimente

prima lopată de pământ din locul ales

era aruncată în înaltul cerului

iar eu urmăream cu privirea boabele de chihlimbar

rostogolite cu fire de praf  în jurul nostru

și îmi frecam de bucurie palmele transpirate

numărând în gând dangătele clopotelor

de la biserica din sat

în timp ce puțul de apă înainta zi de zi

iar eu trăgeam meșterul cu ochi de smarald

de sfoara strânsă în jurul unui par

parcă simțeam că începeam să comunic

tot mai frenetic și cu nesaț

cu natura sonorizată de clipocitul adâncurilor

prin cuvinte-evenimente

după ce sfârșea de montat ciutura zveltă și neagră

meșterul de fântâni îmi măsura cu grijă umbra

cu o trestie subțire și fragilă

prin care auzeai cântând singurătatea și visul

unui destin în pragul înmuguririi

și o zidea în cilindrul de piatră și mortar

făcându-mi o cruce în dreptul inimii

meșterul de fântâni a plecat dincolo dar acum știu

orașele au daimoni de orașe în adâncuri

fântâni adânci de memorie și vieți spectrale

satele au daimoni de sate în adâncuri

fântâni adânci de memorie și vieți spectrale

inima mea are daimoni de inimi în adâncuri

fântâni adânci de iubire și memorie

cuvintele au daimoni de cuvinte în adâncuri

fântâni adânci de înțelesuri

și memorie pulverulentă

Suceava, 2 mai 2020

 

 

 

[Vatra, nr. 7/2020, p. 1]