Înainte de cină
mai vrei încă să salvezi să împarți
boțul de mămăligă
și jumătate din ceapa
cu care-ai plecat într-o dimineață la drum
pe câmp prin pădure spre buza prăpastiei
s-o amețești cu vorbe de copil de la țară
până ce se arată un curcubeu
și curcubeul se face sac
și sacul te-ascunde și te înalță
și te lasă să zbori să amerizezi
să înoți să găsești calea să dezlegi lacăte
să ajungi la timp ca să-i faci
respirație gură la gură
celui dintâi născut chiar dacă el
părea că se resemnase și urma să fie învins
de secta adepților sfîrșitului lumii ?
s-au așezat toate la locul lor
ai timp să te pregătești ca atunci
de popas de lupta cu necredința
să vină doar pentru tine seara care se lasă
în paharul pe care va trebui să-l înghiți
*
Să se bucure ei
lumile luptându-se între ele
discordant contradictoriu schizoidal
cu mine la mijloc
zen pian și lavandă revărsate din laptop
mantra recunoștinței valuri foșnet tălăngi
triluri psalm tămăduitoare lumină
din hol în sufragerie din baie în dormitor
înghesuială tămbălău asfințit nesătul
chiote țopăieli și zorzoane în curtea vecină
vacarmul nepăsării dezlănțuite
care gâtuie florile în tot cartierul
întinde rugina sub așternuturi
viața din resturi de alămuri nepotrivite
ascunsă discret de tristețile cu multe copite
moartea asemeni unui bețiv asudat și afon
țanțoș făcându-și drum înspre microfon
iar o să mă gândesc la cei mântuiți
care n-au auzit nimic niciodată de rău
mulțumindu-se cu cât și cum li s-a dat
aștept să vină zorii să se împrăștie
petrecăreții haosul gazdele toboșarii
să se întoarcă bătrâna mea trupă
de îngeri protectori din exil
să se bucure ei în felul lor sub ferestre
că încă n-am adormit
*
În gura mare
toate sunt altfel de-o vreme încoace
vieții mele i s-a smuls și ultima decorație
de invalid de război
fără ca ea să se supere
înmormântații îi vorbesc între ei de rău pe cei vii
pe furiș pe la colțuri prin semne greu de citit
și cei despre care se spune că încă trăiesc
mint în gura mare cum că toți adormiții ar fi avut
calități cu duiumul inimi în milostenie
doar ca să le fie lor mai ușor mai îngăduit
să murdărească să destrame să calce-n picioare
eșafodajul memoriei dantelăria poveștilor fondatoare
*
Linia de fugă
colinde colinde război și pace și lună plină
un alt început între două etaje
patru terase remedii feng shui
linia de fugă a unui confrate
pe care mi-o însușesc
de pe un alt continent
că oricum o căutasem și eu
pe planuri multiple
poze aiurea magii pe drum veșnică pomenire
învârt încă o dată cercul de jos
cu fundul în sus înverzesc crugul
prind rădăcini pe mal de ocean
trag nucul din livada bunicii
lângă baobabul royal
să am și umbră și soare
mesaje pe bandă basme cât casa laurii grei
cineva mă îndeamnă să fiu
lumină și bucurie altcineva
îmi face apologia marelui țar
sub epidermă arde mocnit
un veșnic chiștoc de țigară
și în capul mesei așteaptă
o pagină salvată din întîmplare
din butoiul cu pulbere
*
O singură pâine
și ziua de azi sare de la una la alta
neprihănită ușor frivolă privind aiurea
poate îi smulgi tu siguranța de sine și nasturii toți
așa m-aș trezi că-mi țâșnește emoția
printre ei de neoprit măturând totul în cale
până ce ajunge unde vrea să ajungă
în brazda seacă de sub coasta îndurerată
și-o mângâie o descântă o afânează
așteptând cu credință ca înspre seară
să răsară pe ea spicele din care împreună
undeva la marginea hărții vom împărți
o singură pâine cu un convoi de refugiați
*
Pentru încă un secol
țopăitoare lumină printre masacre
și explozii-capcană înțeles față-verso
ne furișăm în adăposturi ne adaptăm la sălbăticie
să nu dramatizăm să fim pozitivi
există sofisticate tehnici de relaxare
despre criminali și pedepse nu mai poate fi vorba
decât în arhive secrete și la faptul divers
pentru încă un secol de cinema
marile teme se lăfăie totuși la ele acasă
în subsolul unor cercetări doctorale
spre gloria celor care tot construiesc
din mucava și experiment din descrierea altora
până-i apucă spaima că n-au fost
îndestul de perverși ca să poată avea și ei parte
la târg la simpozioane de Mefisto în carne și oase
iar trimișii acestuia biete nume de plastic
vânători de diplome și de city break-uri
s-au lenevit sunt demult plictisiți
nu mai cumpără decât suflete târnosite pe canapea
cu ecranul în brațe peticite pe fugă
de un tâmplar fără degete
care n-a văzut în viața lui cum arată
un raft de bibliotecă bine mirositor
burdușit cu toate ororile colcăind de veșnicia
atâtor neadormiți
[Vatra, nr. 3-4/2021, pp. 9-10]
