Premiile Observator Cultural

Gala Premiilor Observator cultural 2021, în care s-au premiat cărțile apărute în anul 2020, a avut loc, în regim online, live, pe 25 noiembrie 2021. Pentru cei interesați, înregistrarea Galei poate fi urmărită pe pagina de Facebook a revistei. Juriul care a acordat premiile în această ediția a fost format din Carmen Mușat (președintă), Bogdan Creţu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Doina Ioanid, Iulia Popovici și Alina Purcaru.

Așadar, „Premiul pentru Proză” a ajuns la Bogdan Coșa, Cât de aproape sunt ploile reci (Trei) și Simona Sora, Complezență. Înălțarea la ortopedie • Musafir pe viață (Polirom), iar „Premiul pentru Poezie” la Ruxandra Novac, Alwarda (Trei). „Premiul pentru Debut” i s-a acordat Simonei Goșu pentru volumul de proză scurtă Fragil (Polirom), în timp ce „Premiul pentru Critică Literară / Istorie Literară / Teorie Literară” a fost primit de Andrei Corbea, „nu vrea/cicatrice“ (Polirom) și Miruna Runcan, Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Amăgitoarea primăvară 1965-1977 (Tracus Arte). „Premiul pentru Memorialistică” i-a revenit lui Viorel Ilișoi pentru Strălucitor (GRI), „Premiul pentru Eseu / Publicistică” a ajuns la Angela Martin, Lăuntrul ca scenă. Dialoguri cu Fernando Pessoa (Tracus Arte), iar volumul Enciclopedia imaginariilor din România (Polirom), coordonat de Corin Braga, a primit „Premiul special al revistei Observator cultural”. Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia i-a fost acordat Martei Petreu.

„Premiul Observator Lyceum”, al cărui juriu este alcătuit din liceeni de la diverse Colegii bucureștene, a fost acordat volumului Toţi copiii librăresei (Polirom), semnat de Veronica D. Niculescu.

„Premiul Observator Universitas” a ajuns la Ruxandra Novac pentru Alwarda (Trei). Juriul care a acordat acest premiul a fost format din studenți din mai multe centre universitare din țară.

Și, nu în ultimul rând, „Premiul pentru Cea mai bună traducere din limba spaniolă” (sponsorizat de Institutul Cervantes în colaborare cu revista Observator Cultural) a fost acordat traducerii din Fernando Aramburu, Patria (Litera, traducător Marin Mălaicu-Hondrari) (S.P.)

*

Maratonul de Poezie, ediția a 21-a

Pe 26 noiembrie 2021, între orele 14-21, a avut loc Maratonul de Poezie de la Facultate de Litere a Universității Transilvania din Brașov. Invitata specială a acestei ediții a fost Simona Popescu. Au citit din creația proprie Crina Bega, Romulus Bucur, Rareș Călugăr, Ioana Ceh, Bogdan Coșa, Caius Dobrescu, Cornel Donea, Andrei Dósa, Vlad Drăgoi, Silviu Dudescu, Florin Dumitrescu, Anca Dumitru, Robert G. Elekes, Alexandru Funieru, Florin Gherman, Adriana Marcu, Ștefania Mihalache, Vlad Minea, Răzvan Mitu, Denisa Păun, Andrei Peptine, Daniel Pișcu, Rucsandra Pop, Ioana Zenaida Rotariu, Iulia Stoichiț, Ioan Șerbu, Nicoleta Șimon, Mihail Vakulovski. Au moderat seriile de lectură Adrian Lăcătuș, Dan Țăranu, Robert G. Elekes, Caius Dobrescu și Virgil Borcan. (S.P.)

*

Memoria tiparului – o istorie a presei mureșene

Angela Precup a realizat prima cercetare integrală a presei mureșene scrise din secolul XX, concretizată în lucrarea monumentală intitulată Memoria tiparului. Presa mureșeană în secolul XX (apărută în două volume, primul fiind editat de Ecou transilvan, în 2015, al doilea, de Eikon). Deși volumul al doilea a apărut în 2020, de o lansare care să o aducă în fața publicului târgumureșean a avut parte abia în 2021.

Lucrarea este în mod cert una de referință pentru orice demers preocupat de înțelegerea profundă a societății mureșene. Cele două volume, a câte peste 300 de pagini fiecare, constituie instrumente de neevitat pentru cercetarea manifestărilor culturale, caracteristicilor politicii și evoluției relațiilor interetnice din tumultuosul secol XX. Aceasta deoarece Angela Precup nu realizează o simplă panoramă; depășește nivelul inventarului sau al dicționarului publicațiilor – un nivel oricum anevoie de atins și onorabil pentru oricare cercetător – în primul rând prin realizarea, pe baze analitice și deopotrivă sintetice, a unei periodizări: începuturile (1845-1918), epoca interbelică, „perioada ocupației maghiare”, pe care o leagă de „tranziția spre comunism” (1940-1947), cea a comunismului și, desigur, deceniul postcomunist. Pe de altă parte, cadrul dicționarului e depășit prin sistematizarea publicațiilor în funcție de tipurile de informații sau de domenii. Astfel, cercetarea realizează necesarele delimitări între sfere cum sunt cea culturală, informativă, politică, specializată (în funcție de instituțiile care guvernează publicațiile respective), studențească și școlară, la fel cum, atunci când a fost cazul, a identificat și întrepătrunderile. Tocmai de aceea, volumul oferă, subtil, punctele de plecare pentru cercetări ample ale unor aspecte cum sunt complexul provincial, disputa dintre tradiționalism și europenism, raportul dintre naționalism/etnicism și multiculturalitate sau evoluția culturii românești în zona mureșeană.

Cu astfel de mize, autoarea și-a selectat cu atenție instrumentarul și și-a construit metodologia în măsură să le atingă. A contextualizat momentele apariției diferitelor publicații românești din zona supusă investigației, raportându-le la ceea ce se petrecea în restul Transilvaniei, atentă la asemănări și deosebiri. Fiecare din cele 380 de publicații scrise în limba română din județul Mureș au fost analizate astfel încât să-și ocupe locul meritat în cadrul întregului.

Merituos este demersul Angelei Precup și datorită analizei pe care o dedică revistei „Vatra”, realizată din perspectivă istorică și intitulată „Revista Vatra – marcă a culturii mureșene și naționale”. În cadrul activității antedecembriste, distinge între etape cum sunt cea de „laborator”, „debutul”, două faze ale persuasiunii politice și una a „manipulării manipulatorilor”.

Am putea spune că Memoria tiparului, întrucât este un demers întins de la startul presei românești din Mureș până la anul 2000, constituie o veritabilă istorie a presei mureșene, una care își așteaptă, desigur, aducerea la zi, prin investigarea celor două decenii recente. Iar Angela Precup a dovedit că este cea mai în măsură să o facă. (CC)

(Decembrie 2021)