Talmeș-balmeș – actualitatea culturală

Anul editorial 2021

Cum arată anul editorial 2021? O întrebare la care câteva reviste culturale din România au încercat să ofere un răspuns, respectiv o retrospectivă a celor mai notabile apariții sau, altfel spus, un top al celor mai bune cărți.

După „dezbatere, selecție și vot”, revista Echinox ne propune următoarea listă, în format de top 5, a celor mai bune cărți, pe categorii, desigur: Poezie: Florentin Popa, Dezintegrare, OMG Publishing; Cătălina Stanislav, Nu mă întrerupe, OMG Publishing; Svetlana Cârstean, Sînt alta, Nemira; Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, FrACTalia; Adelina Pascale, maki for 2, Casa de Editură Max Blecher.

Proză: Lavinia Braniște,Mă găsești când vrei, Polirom; Tudor Ganea,Cântecul păsării de plajă, Polirom; Elena Vlădăreanu,August, Nemira; Andrei Dósa,Multă forță și un dram de gingășie, Polirom; Adi Schiop,Să ne fie la toți la fel de rău, Polirom. Critică literară: Mihai Iovănel,Istoria literaturii române contemporane. 1990-2020, Polirom; Cosmin Ciotloș, Cenaclul de luni. Viața și opera, Pandora M; Călin Teutișan,Scenarii ale criticii. Protagoniști, metode, interpretări,Editura Școala Ardeleană; Iulia Tegge, Mirajul reflectării. Spre o istorie a metaficțiunii în romanul românesc, OMG; Marta Petreu, Blaga, între legionari și comuniști, Polirom.

În Opt Motive, Mihai Ene își începe expozeul cu traducerile unor romane pe care acesta le consideră remarcabile: Gianfranco Calligarich, Ultima vară în oraș, Polirom; Sandro Veronesi, Colibri, Litera; Gheorghi Gospodinov, Fizica tristeții, Pandora M; Simon Winchester, Profesorul și nebunul, ART. În continuare, criticul recomandă seria Peter Handkede la editura Art și cea de roman contemporan inițiată de Doina Ruști la Litera, menționând și câteva nume / titluri: Doina Ruști, Paturi oculte, Radu Aldulescu, Drumui lung, căldura mare, Dan Stanca, Înainte de întuneric, Mihail Victus, Toate păcatele noastre, Liviu G. Stan, Salamandre, Ligia Pârvulescu, Translucid. În categoria proză scurtă apare cartea Cuțitul japonez a lui Răzvan Petrescu (Polirom) și volumul colectiv Treisprezece (Litera). La capitolul eseistică și istorie sunt menționate Gânduri despre secolul XX de Tony Judt împreună cu Timothy Snyder (Litera),Secolul al XXlea între roșu și negru, Cătălin Ghiță (Litera); Vasile Ernu, Sălbaticii copii Dingo (Polirom); Andrei Oișteanu, Moravuri și năravuri (Polirom); Martei Petreu, Blaga între legionari și comuniști (Polirom); Teatrul este și el reprezentat prin trei volume: George Banu, Teatrul și spiritul vremii (Junimea) și Povestirile lui Horațio ( Tracus Arte), Peter Brook, Virtutea milei. Reflecții asupra lui Shakespeare (Scrisul Românesc, 2020). Mihai Ene își încheie pledoaria cu o selecție mai eterogenă care vizează editura Polirom, și anume biografia lui Cehov (Henri Troyat) și Troia (Stephen Fry).

Scena Nouă propune 5 scriitori care, după cum redacția declară, au fost atât de apreciați încât somează și cititorii să-i citească: Nu te găsesc pe nicăieri , Laura Ionescu (Publica), Mă găsești când vrei, Lavinia Braniște (Polirom), Sînt alta, Svetlana Cârstean (Nemira), Răul, Radu Vancu (Humanitas) și Dezintegrare, Florentin Popa (OMG Publishing House).

Considerăm că și premiile literare pe care le acordă revistele sunt, în fapt, tot topuri, așadar, avem Premiile Apostrof unde întâlnim volumul lui Cosmin Ciotloș, Cenaclul de Luni. Viața și Opera, Isus din întuneric de Radu Găvan (Litera), spectacolul de teatru O fetiță îngrozitor de banală a Ioanei Toloargă și un premiu lui Radu Mârza pentru întreaga sa activitate de istoric, respectiv „o recunoaștere a acribiei sale în abordarea acestor mărturii ale trecutului”.

România Literară a acordat Premiul Cartea Anului ex aequo lui Gheorghe Grigurcu pentru Reverberații, Editura Cartea Românească și lui George Volceanov pentru Un Shakespeare pentru mileniul trei: istoria unei ediții, Editura Tracus Arte.

Despre Premiile Observator Cultural am scris deja și, cum revista propune cea mai exhaustivă retrospectivă a anului 2021, practic un mini-dosar de receptare a evenimentelor anului cultural, trecând și prin arte vizuale sau teatru, cu articole semnate de Mihai Fulger, Carmen Mușat, Adrian Mureșan, Bogdan Crețu, Victor Cobuz, Alina Purcaru, Oltița Cîntec, Vladimir Bulat, Magda Cârneci, este mai interesant să ne concentrăm asupra acesteia. Însă, dată fiind multitudinea titlurilor și perspectivelor enunțate, fără a ne propune să ignorăm intenționat pe cineva, trebuie spus că lucrăm cu o panoramă care nu poate fi rezumată în totalitatea ei.

Din Tablourile în mișcare semnate de Carmen Mușat, reținem că, în cazul prozei, „Tendința predominantă, în ultimul deceniu, a fost și continuă să fie una de redescoperire a interesului pentru poveste, pentru personajele ce poartă cu ele povești de viață, în care poate fi întrezărită – uneori direct, alteori doar implicit – Istoria”. Dincolo de faptul că anul a fost dominat de scriitori, mai puțin de proza scriitoarelor, ca în anii trecuți, (enumerate sunt Un nor în formă de cămilă, Alina Nelega, Polirom;  Teo de la 16 la 18, Raluca Nagy, Nemira și Monica Tonea, Pasagerii , Casa de pariuri literare)o altă constantă menționată ar fi seria de „distopii provocatoare” (Clovnul, Iulian Ciocan, Polirom, Omul din eprubetă, Nichita Danilov, Polirom, Bestiarro, Dan Perșa, Humanitas). Nici proza scurtă, afirmă Mușat, nu stă rău, „aproape toate editurile interesate de literatura contemporană au publicat volume inedite”, precum Cuțitul japonez de Răzvan Petrescu, Oameni în trening, de Robert Șerban, Sirina și alți monștri din Saad, Dianei Geacăr ș.a. Teoria și critica literară, de asemenea, au fost bine reprezentate în 2021, afirmă Carmen Mușat, lista pe care aceasta o oferă este generoasă: Lumea incertă a cotidianului (Polirom), Sorin Alexandrescu, Punctul sensibil. De la Mihai Eminescu la Mircea Cărtărescu (Cartier), Vasile Popovici, Personaje ale teoriei, ființe ale ficțiunii (Institutul European), Laura Pavel, Alexandra Ciocârlie, Principi și scriitori în Roma antică (Humanitas), Dumitru Chioaru,  Avatarurile lui Orfeu (Univers),Politică și canon literar I (Eikon), de Adrian Dinu Rachieru, Scenarii ale criticii. Protagoniști, metode, interpretări (Editura Școala Ardeleană), de Călin Teutișan, Blaga, între legionari și comuniști (Polirom) de Marta Petreu, Cenaclul de luni. Viața și opera (Pandora M), Cosmin Ciotloș, De la Caragiale la Urmuz sau realitatea în formă de conservă (Tracus Arte), Nichita Danilov, Omul multiplu (Junimea), Codrin Liviu Cuțitaru, București, kilometrul zero. O istorie ilustrată a călătoriilor literare (Tracus Arte), de Corina Ciocârlie, Cernăuți. Obiecte pierdute (Cartier), de Mircea A. Diaconu, Au fost odată două orașe. New York și București la 1900 (Corint), de Mariana Neț, Martore fără voie. Fostele deținute politic și memoria comunismului în România (Cetatea de Scaun), Claudia-Florentina Dobre, Secolul al XX-lea între roșu și negru (Litera), Cătălin Ghiță, Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților (Polirom), Andrei Oișteanu, Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (Polirom), Mircea Mihăieș, și, nu în ultimul rând,  Christian Moraru, Andrei Terian și Alexandru Matei, Theory in the „Post” Era. A Vocabulary for the 21-st Century Conceptual Commons (Bloomsbury).

Un bilanț al prozei face și Bogdan Crețu care, după ce trece în revistă și Poezia și nonficțiunea în 2021, rămâne fidel diagnosticului că, 2021 a fost anul prozei.

 Avem și textul semnat de Victor Cobuz sau cel al lui Adrian Mureșan care, la rândul lui, propune un best of 2021: Mă găseşti cînd vrei, Lavinia Branişte şi Cîntecul păsării de plajă , Tudor Ganea, ambele apărute la Polirom.

Cărțile de critică & istorie literară pentru 2021 listate și comentate de Adrian Mureșan sunt, în ordinea în care apar în articol: Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020 de Mihai Iovănel (Editura Polirom), apariție bizară pentru că, deși este considerat „un proiect care impune respect, cel puţin prin munca enormă care stă la baza sa”, concluzia lui Mureșan este că verdictele sunt„nu doar eronate, ci chiar cu totul nedrepte…”. Apoi, într-o notă mult mai pozitivă, sunt prezentate Scenarii ale criticii: protagonişti, metode, interpretări (Şcoala Ardeleană) de Călin Teutișan, Estetica sau Melcul şi Cochilia (Şcoala Ardeleană) de Mircea Muthu, Cenaclul de Luni: viaţa şi opera (Editura Pandora M) de Cosmin Ciotloş, Personaje ale teoriei, fiinţe ale ficţiunii. Eseuri (Institutul European) de Laura Pavel, Politică şi canon literar (Eikon), Adrian Dinu Rachieru. La categoria debut apar Mirajul reflectării. Spre o istorie a metaficţiunii în romanul românesc de Iulia Tegge, Postmodernismul în teoria literară românească de Robert Cincu și Aproape totul despre Virgil Ierunca (Cartea Românească) de Alexandra Florina Mănescu. Și „critica de export” este prezentă cu Réminiscences médiévales dans l’œuvre de Maurice Denis (Classiques Garnier), Andreea Apostu și Theory in the „Post” Era (Bloomsbury Academic), Alexandru Matei, Christian Moraru şi Andrei Terian. Mai apar menționate și volumele lui Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (Polirom), Vasile Ernu, Sălbaticii copii dingo (Polirom), a doua ediție a Corespondenţei lui N. Steinhardt (Polirom) ș.a.

Poezia este, la rândul ei, prezentată de Andrei Mureșan, însă, criticul menționează că a scris despre acele „câteva” cărți pe care le-a citit și că nu face parte dintre cei „specializați ori interesați cu precădere de poezie”. Așadar, avem Sophia România: balade postumane, Ruxandra Cesereanu (Casa de Editură Max Blecher), Autoportret în flama de sudură, Claudiu Komartin, apărută tot la Casa de Editură Max Blecher, porc şi sentimental, înţelept şi rău (Polirom), Dan Sociu, Scrîşnetul dinţilor (Cartier) Șerban Axinte, adorabilii etrusci (Charmides), Bogdan-Alexandru Stănescu, Planetă dificilă (Editura Junimea), Adrian Popescu, Loc de oftat, (Şcoala Ardeleană), Laurenţiu-Ciprian Tudor și fenomenul OMG poetry unde apar menționate Poemele lui Valeriu A. Cuc, Traxx de Elena Boldor, Ezoezo de Vlad Moldovan. Dezintegrare de Florentin Popa este considerat a fi cel mai valoros exponent. Apoi, nu lipsesc nici antologiile: Ferestre (Școala Ardeleană), Ion Pop, Baladele (Limes)lui Mircea Petean, Istoria naturală (Max Blecher ) Flaviei Teoc.

Alina Purcaru, în „Un preaplin – încercare de bilanț al poeziei autohtone publicate în 2021”, oferă o inventariere, cu multe enumerări, scopul fiind „să includă cât mai multe dintre  volumele importante și consistente care, dincolo de preferințele personale, pot fi considerate reper pentru multitudinea de expresii îmbrățișate anul acesta de poetele și poeții autohtoni”. Cum lista este multe prea generoasă pentru a o reda aici, vom sări direct la concluziile autoarei, „A fost un an bogat. Să ne bucurăm de tot ce-a îngăduit.” (Senida Poenariu)

*

Halal memorialist!

În revista „Luceafărul de dimineață”, nr. 1, 2022, am dat peste niște amintiri de la Cenaclul de Luni, semnate Șerban Tomșa, în care, în mod surprinzător, apare și numele meu: „Îmi amintesc de un student, Gheorghe Perianu (sic), care fusese de atâtea ori ridiculizat de cerberii cenaclului încât lumea începea să râdă de câte ori lua cuvântul ori citea poeme”. Nu știu cine este Șerban Tomșa și nici ce hram poartă în literatura română, dar pretenția lui de-a se erija în memorialist al Cenaclului de Luni nu poate fi luată în serios în nici un chip. Cum ar putea să se încreadă cineva în amintirile unui om care pretinde că m-a văzut la Cenaclul de Luni și că am citit acolo poeme ce stârneau ilaritate? Sau că am avut luări de cuvânt la fel de hazlii? Sau că am fost student al Universității din București? Nimic din toate acestea nu este adevărat, sunt născociri pur și simplu, de la un capăt la altul. N-am fost student al Universității din București, n-am citit poeme în Cenaclul de Luni și n-am participat niciodată la ședințele acestui cenaclu. Șerban Tomșa nu-și amintește, Șerban Tomșa inventează. N-aș fi crezut că o revistă ca „Luceafărul de dimineață” poate să-și deschidă coloanele unui ins cu o memorie atât de precară. (Gheorghe Perian).

(Februarie 2021)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.