monah ca lumea

într-un plan îndepărtat munca mortului la fosta sa viață 

pare că a’ncetat.

cred că fiecare avea să-mi reproșeze ceva înainte de a pleca.

cât despre femeia iubitoare a mea, gura plină

de reproșuri o’mbujora.

apoi s-au închis porțile și cineva

a rămas pe dinafară –

m-aș duce să-i aduc o lumină dar acolo lumina

aceasta e apă chioară.

Citește în continuare →