Critica Nouă

observator_cultural_articol

Numerele 723 (16.05.2014), respectiv 724 (23.05.2014) ale „Observatorului cultural” găzduiesc una dintre cele mai interesante dezbateri autohtone din ultimii ani. Pornind de la câteva editoriale inflamate ale lui Nicolae Manolescu din „România literară” (în care criticul acuza noua generaţie de reîntoarcere la gherism), redacţia „Observatorului cultural” chestionează posibilitatea unei „lupte între generaţii”. Surpriza e de a constata însă că participanţii evită formulările radicale, preferând să ascundă sub preş antagonismele. Astfel, în răspunsurile lui Daniel Cristea-Enache şi Bogdan Creţu, continuităţile prevalează asupra eventualelor diferenţe. „Eu, unul, cred că Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Matei Călinescu, Mircea Martin, Ion Pop, Mircea Muthu, Mircea Anghelescu, Marin Mincu, Adrian Marino sînt şi vor continua să fie modelele noii generaţii de critici. Nu văd o ruptură, aşa cum a existat între aceştia şi politrucii deghizaţi în critici din anii ’50, ci o continuitate”, remarcă ultimul. Sigur că de o asemenea ruptură nu se poate vorbi, însă ar fi interesant de văzut în ce constau specificităţile criticii tinere, mai ales că segmentul a rămas oarecum restant la capitolul delimitări faţă de generaţiile anterioare. Un paradox interesant de constatat: dacă proza şi mai cu seamă poezia aşa-zisei generaţii douămiiste s-au desprins de modele (asumându-şi o istorie alternativă a literaturii române), în critică această desprindere a rămas neteoretizată – sau neformulată – direct. Dintre cei care încearcă, totuşi, să aproximeze particularităţile criticii actuale, cei mai neţi sunt Claudiu Turcuş (pentru care „noua critică românească se distinge prin două caracteristici esenţiale: recursul discursului critic la ideologie şi apelul la teorie. Ambele sincronizează – nu în sensul preluării mimetice, ci în sensul unei maturizări metodologice – discursul criticii româneşti cu diverse tendinţe occidentale”) şi, bineînţeles, Andrei Terian, cel care a stârnit dezbaterea prin publicarea volumului Critica de export (Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013). Detaşarea de modelul jurnalistic-cronicăresc, descentrarea esteticului, dar şi deconstruirea premiselor istoriei literare înţelese în sens strict naţional sunt doar câteva dintre liniile de forţă ale intervenţiei lui în aceste dezbateri. Mai radicală, însă, decât ipoteza conflictului dintre o generaţie şi alta rămâne însă premisa pericolului consumerist enunţat de Adina Diniţoiu: „Ne aflăm, cumva, în situaţia – ca să invoc un serial în vogă (construit inteligent pe patternuri sociale şi umane), Game of Thrones – a nenumăraţilor pretendenţi la tron care se luptă între ei, fără să-şi dea seama că sînt ameninţaţi din umbră de „Umblătorii Albi“. Criticii se luptă între ei pentru a avea autoritate, dar pericolul care-i pîndeşte vine din afară: pierderea audienţei, pierderea luptei cu publicul larg, presiunea pieţei de carte într-o societate democratică. Criticii (vorbesc de critica de întîmpinare) riscă, aşadar, să se lupte şi să se citească între ei, iar publicul mai larg să se orienteze spre alte zone: site-uri şi bloguri de cărţi mai accesibile, mai puţin elitiste, nepreocupate de jocuri de putere”. Aşadar, s-ar putea ca cronica literară să cedeze în favoarea cercetării sau ipoteza naţionalistă să facă loc premiselor globaliste, cu condiţia ca discursul critic – sub orice formă ar fi el – să mai existe ca discurs autonom, necontaminat de efectele culturii de masă. (Alex Goldiş)

[Vatra, nr. 4-5/2014]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.