Ion Pop – Mici bucurii urâte

ion pop 2

 

Ce decădere, Doamne, şi câtă necuviinţă

la etatea mea venerabilă!

Am ajuns să mă bucur,

mic cinic provincial,

ascultând –

pe când atâţia, mari bărbați ai Patriei

îşi rostesc nobilele discursuri –

sforăitul nesimţit al materiei.

Dar poate că

ştie ea ce ştie.

 

[Vatra, nr. 3/2018, p. 1]

 

 

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.