Etichetă / literatura feminina

de VATRA

Gabriela Adameșteanu – Am vrut să fiu scriitor, nu scriitoare

Scriitură feminină?

Eram în Berlin, prin 2006-2007, la o lectură publică. Încercam să găsesc editor pentru romanul Întâlnirea, ceea ce nu voi reuși decât peste vreo zece ani, la Wieser. În seara aceea, o actriță citise, în traducerea lui Georg Aescht, primul capitol, Visul emigrantului, care în alte ocazii emoționase. Dar tot așteptând o reacție din public, se așternuse o tăcere cam lungă, până când, în fine, un domn din ultimul rând a ridicat mâna. M-am uitat la el cu o speranță care s-a risipit imediat când i-am auzit glasul sever: „De ce scrieți despre bărbați dacă sânteți femeie?” m-a întrebat. „Literatura este plină de personaje feminine create de bărbați!” i-am răspuns, iritată.   

Citește în continuare →
de VATRA

Oana-Meda PĂLOȘANU – Construcția unei identități feminine japoneze scindate în context canadian

canadian art 12

Weltanshauung-ul femeilor issei, nisei și sansei1 din Canada se constituie sub incidența secesionismului cultural și a conflictului dintre generații. Coroborarea perspectivelor dominante alteritar-minimizante cu aspirațiile limitativ-ierarhice ale imigranților japonezi a condus, indirect, la suprimarea independenței femeii nipono-canadiene care se adaptează la ostracizarea duală, și, involuntar colaborativă, a uchi2 și soto3 prin hibridizări comportamentale care extind sfera fragmentată și proteică a identităţii sale. Astfel, femeia nipono-canadiană refuză să se supună tendințelor de minimizare și omogenizare care permit patriarhatului să fagociteze sau să dicteze un tipar singular pentru feminitatea japoneză.

În acest eseu răspund acestui discurs al constructului monolitic fragmentându-i argumentele de omogenitate cu ajutorul unui corpus reprezentativ de texte ale scriitoarelor din diaspora nipono-canadiană. Nu am pornit de la ideea de exhaustivitate în selectarea acestuia, ci de la capacitatea acestor texte de a semnala constrângerile de ordin social care problematizează asumarea unei ipseități multiculturale. Astfel, mă bazez pe opera a trei scriitoare nipono-canadiene pentru a-mi construi argumentele. Eterogenitatea identitară a autoarelor rezultă în urma unui interogatoriu al moștenirii culturale și rasiale, identificabil în discursul personajelor feminine. Acestea deviază de la expectanțele patriarhale, relevând schimbări de raportare și de ierarhizare în nucleul familiei japoneze din diasporă. Citește în continuare →