III. Interpretări și analize                         

Ruxandra Dreptu

Lumea întreagă e o expresie, o imagine

Magda Cârneci, după cum spune, are un cap pentru poezie și unul pentru pictură, la egalitate, deoarece s-a afirmat ca personalitate distinctă în ambele domenii, cel al literaturii și cel al criticii de artă reușind să le mențină pe fiecare cu propriul imaginar și limbaj specific. Din frageda tinerețe a publicat concomitent poezii și texte critice, astfel încât fetița-fata-femeia a crescut până la cerul recunoașterii publice. A scris, fără să romanțeze, în retorică hăulesciană, despre Ion Țuculescu și Lucian Grigorescu, apoi, incisiv, o carte-manual, de referință, despre arta românească din perioada 1945-1989 îmbinând hermeneutica cu perspectiva politică și sociologică, studii și articole despre artiști contemporani, cu privirea critică a observatorului atent al fenomenului cultural de la noi. Latura științifică a fost tot timpul dublată de cea literară, de un mod de a vedea lumea, oamenii, pe sine, cu alt ochi care impunea exprimarea, tot în scris, dar într-un alt limbaj, metaforic, cu care putea descrie călătorii fără limitări de spațiu și timp deopotrivă printre stele și întâmplări ale viețuirii cotidiene. Doar pentru poeta spiritualistă era posibilă această expansiune spre nemărginire și misterele absolutului.

Citește în continuare →