Andreea Gianina BERA: Carol Shields – actul creator ca act eliberator

canadian art 11

Carol Shields, deși născută în Chicago, Statele Unite ale Americii, și-a trăit mare parte din viață în Canada. Este una dintre multele scriitoare revendicate de cultura și literatura canadiană. Scriitoarea s-a născut și a crescut în Oak Park, Illinois, la vest de Chicago, dar a trăit din 1957 până în 2003, când a fost răpusă de cancer, în Canada. Într-un interviu1, Carol Shields afirma că tărâmul canadian pare a fi un loc propice dezvoltării și afirmării scriitorilor, deoarece nu are o îndelungată tradiție literară. Astfel, continuă Shields, conceptul de „erou” este unul străin pentru autorii canadieni care nu simt lipsa și nu caută să dea naștere unor eroi. Mai mult decât atât, Carol Shields a creat un univers ficțional unic care surprinde viața bărbatului și a femeii simple, așa cum se desfășoară ea zi de zi, înzestrând banalul cu o complexitate care captivează cititorul și dând o nouă definiție normalului.

Personajele sale, barbați și femei de lasfârșitul secolului al XX-lea, sunt surprinse în tumultul vieții cotidiene, desfășurându-și activitățile obișnuite însoțite de introspecții minuțioase ale propriilor vieți, ale propriilor personalități, dar și ale celor din jur. Astfel, Shields duce banalul la un nou nivel, înzestrându-l cu o însemnătate ce determină conturarea identității feminine, dar și masculine, în unicitatea și complexitatea lor.

Shields este încă o scriitoare revendicată de mișcarea feministă, dar care își asumă responsabilitatea de a nu fi părtinitoare decât cu adevărul. Cu alte cuvinte, ea crede că este de datoria ei să reflecte realitatea unor roluri și statuturi masculine și feminine nealterate și nemodificate de vreo părere subiectivă.

Punctul major de interes al operei lui Shields este femeia și reprezentările ei. Personajele ei feminine sunt, de fapt, avatare ale femeii moderne care încearcă să-și integreze, să-și adapteze personalitatea la o societate care nu face altceva decât să o îngrădească și să-i stânjenească orice avânt sau încercare de a trece dincolo de norme și reguli.

Pentru Carol Shields, scrisul este un act eliberator care o eliberează de convențiile societății. Analizând biografia scriitoarei, descoperim o femeie care își trăiește și își clădește o viață convențională în conformitate cu tradițiile societății contemporane ei. Astfel, înainte de a deveni scriitoare, Carol Shields a fost soție și apoi mamă, la fel ca personajul principal al romanului său Unless (Dacă nu2), publicat în 2002. Despre ce ar fi literatura dacă nu despre lume3? Aceasta este o întrebare pe care autoarea o menționează într-un eseu de critică literară pentru a explica intențiile ei, nu numai, ca artist al domeniului literar. Din fericire, toată lumea e la dispoziția scriitorilor pentru a fi observată și redată.

Shields creează, conturează personalitățile personajelor sale feminine prin intermediul detaliilor redate minuțios ale existenței zilnice a acestora. Majoritatea personajelor sale se confruntă cu momente hotărâtoare pentru rolul lor de mame, soții, iubite sau fiice, descoperind cum acțiunile, faptele lor ca femei, sunt desconsiderate de societate, de bărbații din jurul lor.

Unless debutează cu un citat de George Eliot, care subliniază indiferența și superficialitatea omului în fața simplității vieții. Dacă am fi înzestrați cu o viziune, cu o percepție mai sensibilă, mai acută în raport cu realitatea vieții de zi cu zi, strigătul aflat dincolo de partea tăcerii ne-ar putea fi fatal. Acest roman este o apologie a tăcerii, un strigăt neauzit și chinuitor. Reta susține nevoia de a discuta despre problemele cu care se confruntă femeile: „E nevoie să vorbesc mai departe de problema aceasta a femeilor, despre cum le sunt revocate și negate cele mai elementare drepturi”4.

Un model care apare recurent printre eroinele lui Shields este acela de scriitoare. Reta Winters, personajul principal al romanului Unless, este scriitoare. La prima vedere, descoperim o femeie care duce o viață aparent normală și liniștită într-o casă mare și confortabilă dintr-un orășel care se află la o oră distanță de Toronto. Reta are o familie fericită: un soț doctor și trei fete. Cu toate acestea, odată ce cititorul se adâncește în lectură descoperă cum această fericire și liniște este dislocată, deranjată, am putea spune, de Norah, fiica sa mai mare, care este descoperită într-o zi cerșind la colțul străzii cu un carton atârnat de gât pe care scrie „BUNĂTATE”5.

Primul capitol al romanului, o narațiune la persoana întâi, e intitulat „Aici este”6. „Se întâmplă să trec printr-o perioadă de mare nefericire și pierdere tocmai acum”7. Aceasta este prima frază care introduce cititorul în lumea scriitoarei Reta Winterts.

Refuzul fiicei sale Norah de a comunica cu lumea în orice fel și alegerea ei de a cerși bunătate la colțul străzii sunt datorate faptului că într-o zi, printr-o coincidență, a fost martora momentului când o tânără femeie musulmană și-a turnat benzină peste văl și haine și și-a dat foc în plină stradă. Refuzul fiicei sale de a accepta orice ajutor din partea familiei sau a prietenilor o determină pe Reta să își aștearnă pe hârtie toată furia împotriva societății și nedreptăților suportate de către femei. Reta începe să scrie diferite scrisori, pe care le adresează mai multor barbați care, se pare, au refuzat să recunoască sau au trecut cu vederea realizările femeilor. În final, ea nu mai trimite aceste epistole ale disperării.

Descoperim, astfel, suferința atroce și mută a femeilor. Ea trece de multe ori neobservată și neînțelesă şi duce la fapte extreme. O suferință mută poate fi descoperită în paginile acestei cărți, dureri nespuse care sunt generate de nedreptăți și fapte aparent banale care determină o tânără femeie să își dea foc, iar pe o alta să cerșească bunătate!

Alegerea lui Norah de a deveni mută în fața lumii este o modalitate de a trage un semnal de alarmă privind stratagemele societății care reduc la tăcere orice acțiune care vine din partea femeilor. Cititorul o poate observa pe Reta desfășurând procesul de creație, dând viață personajelor sale. Astfel, această operă literară poate fi considerată un roman despre o femeie care scrie un roman. În sensul acesta, scrisul pare a fi singura soluție de eliberare, de îndreptare a greșelilor atunci când vorbele nu mai au nici un efect. Scrisul, pentru Reta, înseamnă dobândirea unei anumite puteri, a unui simț al controlului. Dacă realitatea din jurul ei se sustrage controlului său și dacă totul pare să se destrame, cel puțin procesul creativ îi oferă un anumit grad de autonomie.

Încercarea de a înţelege motivaţia comportamentului lui Norah, retragerea acesteia din lume se transformă într-o meditație asupra societății moderne și a modalității acesteia de a trata femeile și individul, în general. Titlurile capitolelor acestui roman sunt conjuncții şi prepoziții (deci, în ciuda faptului, altfel, în loc de, referitor la etc.) ceea ce poate duce la o analiză concludentă a actului creator.

Reta susține necesitatea discutării anumitor probleme legate de negarea și revocarea unor drepturi ale femeilor. Ea afirmă că deși se crede că societatea a evoluat, în ceea ce privește drepturile femeilor acest lucru constituie doar o aparență înșelătoare. Ea susține că femeilor nu li s-a permis sau oferit ocazia să se afirme, să demonstreze lumii de ce sunt capabile, ele fiind prea ocupate cu creşterea copiilor și îngrijirea familiilor și a gopodăriilor. Ea mai declară, de asemenea, că femeile au fost și sunt împiedicate, înfrânate să se afirme chiar de propria biologie. Propria natură a fost și este folosită împotriva lor. Folosind verbul „to hamper”, tradus în română prin „a împiedica” sau „a înfrâna”, Reta discută întelesul acestui cuvânt folosit în propoziția „Femeile au fost înfrânate de propria lor biologie”8. El devine un concept neutru și „nesincer” care are menirea de a devia vina. Carol Shields discută sensul unui simplu lexem şi reușește să aducă subtil în discuție o problemă atât de importantă cum e condiția femeii. Toate operele lui Carol Shields sunt construite astfel. Pornind de la o idee banală, comună, el ajunge să discute, cu o subtilitate uimitoare probleme existențiale, culturale sau sociale de o importanță crucială.

Un univers al femeii, un univers creat de femeie pentru femeie, romanul Unless demonstrează, alături de celelalte opere ale acestei autoare, că banalul, cotidianul, poate deveni complex atunci când este modelat de penița unei scriitoare înzestrate.

 

Note:
[1]The Guardian, 18 iul. 2003. Consultat la http://www.theguardian.com 26 mar . 2016.
2Toate traducerile din articola parţin autoarei articolului.
3Eden, Edwards and Goertz, Dee, Carol Shields, Narrative Hunger, and the Possibilities of Fiction.Consultată la http://books.google.com 26 mar. 2016.
4 Shields, Carol. (2002). Unless. London: Fourth Estate. pg. 99.
5Shields, Carol. Op. cit.,pg. 18.
6Ibidem
7Ibidem
8Shields, Carol. Op. cit., pg. 100.

 

[Vatra, nr. 6/2016]

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s