Romulus BUCUR – Poeme

rombucur1

(ARTA RĂZBOIULUI) XXVIII

să radem Cartagina

de pe faţa pămîntului

am ras-o                 şi s-a ridicat din nou

şi iarăşi se va ridica

ca şi cum am spune unui zeu invizibil

MORITURI TE SALUTANT

publicul e acasă dacă învingem ne aclamă

prin generalul nostru vom fi ori morţi

ori insignifianţi           iar dacă nu

învingem

atunci VAE VICTIS asta e

o lume unde nu e loc pentru învinşi

şi-oricum în cărţi numele noastre n-or să intre

* * *

mîţa paraschiva a crescut

la şcoală          nu va şti

niciodată cu certitudine

dacă e o biată orFELINĂ

sau dacă nu cumva     maică-sa

a dat-o acolo                 să-şi facă

şi ea un rost în viaţă

locul ei preferat e pe dulap

pe nişte cutii             cu fişe

& alte hîrtii

apoi cum natura

(şi biblioteca) au oroare de vid

dacă momentan lipsesc cîteva cărţi

de pe raft        cu solemnitate

le ia imediat locul

nu umblă

după şoareci fie ei şi de bibliotecă

– n-o lasă convingerile ei

pacifiste progresiste feliniste

de pe birou îşi ia să se joace

(ea susţine că îşi exersează

caligrafia) doar pixuri de preferinţă

inscripţionate

în semn de supremă

angajare intelectuală şi-a băgat

coada într-o carte deschisă pe masă

* * *

mîţa paraschiva şi-a tras

un set de cărţi de vizită

Patty                        ppisica visurilor

tale D

se întinde se linge se culcă

pe o pernă

visurile ei                  să apară

într-un clip publicitar

cu hrană pentru pisici

pînă atunci                profitînd

de un moment de neatenţie

a luat de pe farfurie

o felie de pîine unsă cu pate

(de foie gras    s-o fi gîndit)

şi conştientă de silueta ei

zveltă a lăsat pîinea deoparte

lingînd pateul într-o deplină

uitare                        de sine

* * *

mîţa paraschiva vrea să fie utilă

contribuind la călcatul rufelor

şi-a dat repede seama că lăbuţele ei

sînt prea mici pentru teancul de haine

de pe pat aşa că se implică cu tot corpul

îmbinînd astfel ingenios munca & relaxarea

s-ar crede că ţoalele ar fi o preocupare

obsesivă pentru ea             nicidecum

cîndva a fost îmbrăcată într-o hăinuţă

pe măsura ei decupată elegant să-i iasă coada

şi în mai puţin de un minut şi-a

scos-o

rezolvînd astfel din mers dilema activistelor

pentru drepturile animalelor

care mai degrabă ar umbla goale

decît să poarte blană

 

black cat blues

mîţa paraschiva miaună

tocmai i-ai pus mîncare în bol

o miroase întoarce capul spre tine

şi miaună se întoarce

spre litieră

miaună iar timid

(i-ai făcut curat şi acolo)

dar cine ştie ce-i în capul ei de mîţă

se urcă-apoi pe tine

şi-ncepe să toarcă

îţi spune pe mîţeşte

că te iubeşte

* * *

mîţa paraschiva e aristocrată

chiar dacă la prima generaţie

umblă cu coada pe sus de-abia-ţi aruncă

o privire                                                     cînd miaună

îi dai de ruşine o bucăţică de măslină

o ronţăie distins de parcă ar fi băut

mai înainte un martini

amintindu-şi totuşi de copilăria ei maidaneză

cînd crede că n-o vede nimeni se apucă

să scotocească prin coşul de gunoi

după ambalajul măslinelor al căror miros

o scoate din minţi

* * *

o urmă de mîţă pe plaja unei insule pustii

e tulburătoare în felul ei

ca atunci

cînd sună telefonul în mijlocul

orei      vrem pisică?

hai că au găsit-o copiii

în curtea şcolii        acum o ţin fetele

de la secretariat dar e ceva provizoriu

a ajuns la noi strînsă la piept

sub haină         şi pentru că era într-o vineri

i-am spus paraschiva

* * *

deschide ochii pe jumătate se întinde

ezită dacă să se dea jos din pat

sau să se întoarcă pe partea cealaltă

mîţa paraschiva e o doamnă        se linge

cu graţie linge apoi cu distincţie

picătura de cafea prelinsă

pe ceaşcă pe farfurioară

se ghemuieşte pe pernă

reluîndu-şi atribuţiile

de spirit protector al casei

* * *

din cînd în cînd mîța paraschiva

pare să-și fi redescoperit

rădăcinile

are apucături de panteră    stă la pîndă

sub masa din bucătărie și cînd ai treabă

la chiuvetă îți sare în spate

de acolo

pe frigider                                      unde face un pic

pe sfinxul                           cînd consideră

că și-a terminat schimbul de gardă

e înapoi la tine în spinare ca să se întoarcă

în pat

la odihnă

 

 

 

[Vatra, nr. 5-6/2017, pp. 10-11]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s