Dacă ai fost atins cândva

de o mireasmă stranie care ți-a exaltat toate simțurile

sau un fulger minuscul s-a descărcat în mijlocul pieptului

    și ți-a ridicat mintea într-un vârtej până la astre

dacă într-o dimineață zgomotul asurzitor al orașului

  a devenit pentru o clipă o armonie sonoră uluitoare

 care te-a scos din casă și te-a trimis pe străzi enigmatice

– ai fost atins ai fost marcat –

dacă într-o după-amiază ochii ți s-au limpezit brusc

  și ai văzut frumusețea strigătoare la cer

   a rondului de crizanteme sângerii din piața centrală

   încât se opreau din zbor vrăbiile, pescărușii

se retrăgeau norii, se deschideau orbitor cerurile

și ți se întunecau sferele gânditoare

– ai fost atins ireversibil ai fost însemnat –

dacă oricât te-ai pierde în treburile mărunte ale zilei

  simți din când în când absența unei chemări, lipsa unui gând mai înalt

  și un mic gol în piept îți înalță ochii spre gloria primitoare a soarelui

dacă îți vine să îngenunchezi pe asfalt

   întinzând brațele ca să îmbrățișezi pe primul venit și planeta

și te-ai sacrifica senin pentru plânsul unui copil într-un leagăn

și pentru omenirea întreagă

ai fost atins ireversibil   rămâi pentru totdeauna stigmatizat.

[Vatra, nr. 3-4/2023, p. 1]