Ion Mureșan – Poveşti încurcate

 1.

E soi sfătos. Îi povesteşte lui Dănuţ, cârciumarul, despre suferinţele lui, că a avut bazinul rupt, picioarele, coastele, mâinile. „Nici frate-tău, Grigore, nu cred că mai are vreun os întreg, zice cârciumarul plictisit, căci câtă bătaie aţi luat voi, nu a luat nimeni în toate satele din jurul Clujului. Eu nu am mai întâlnit oameni cărăra să le placă să ia bătaie ca vouă!”.

Îşi cere voie să stea la masă. E unul din cei ce caută sămânţă de vorbă cu lumânarea, căci se aşează exact pe scaunul din faţa mea. E mic de statură. Are cap de vulpe, faţa triunghiulară, oasoasă. Salută, întinde mâna şi zice:

-Vasile.

-Ion, răspund.

-Ion care se scrie Ioan sau Ionel ori Ionuţ? Întrebă.

-Ion care se scrie Ioan, răspund.

-Nu vă chemă Gheorghe?

-Nu. Mă cheamă Ion care se scrie Ioan. Nu văd de ce m-ar chema Gheorghe! Râd.

– Nu râdeţi, eu am un unchi, de 80 de ani, pe care îl cheamă Gheorghe dar el e Ioan. Aşa scrie pe certificatul lui de naştere şi pe buletin. Eu îi spun Gheorghe, unchiu Gheorghe. Mama, care e verişoară cu el, a aflat numele lui adevărat când a vrut să facă ţuică. Pe vremea lui Ceauşescu, dacă voiai să dai un uium mai mic, te asociai cu cineva care nu avea prune, îi cereai buletinul şi îl dădeai la Sfat ca să-ţi elibereze două certificate de producător. De obicei te ajutai cu neamurile. Aşa îţi lua uium mai puţin. Altfel te tundeau. Mama, care era verişoară de-a doilea cu el, când s-a uitat în buletin, a văzut că Gheorghe e Ioan. El mai are un frate, tot Ioan. Pe ăsta îl ştie tot satul drept Ioan. Explicaţia e că tata lui unchiu Gheorghe care e Ioan, s-a îmbătat când a născut mătuşa, a mers la Sfat şi i-a pus numele Ionuţ. Ca să-l strige apoi Uţu, că pe cel mai mare îl strigau Nelu. Dar pe vremea aceea era o lege care nu permitea decît numele de Ioan. Nu ca astăzi. Când, după câteva zile, s-au uitat în Certificatul de naştere, au văzut încurcătura. Numai că, pentru a nu ajunge de râsul lumii, după ce s-au porcăit în fel şi chip, părinţii s-au hotătât să lase dracului actele şi lui Ionuţ să-i zică Gheorghe. Când a mers la şcoală şi l-a strigat învăţătorul „Ioan”, el nici nu a zis „prezent”, că nu ştia că aşa îl cheamă. Dar copiii în recreaţie tot Gheorghe îl strigau. După ce termina cu strigatul catalogului, şi învăţătorul îi zicea tot Gheorghe.

– Dar, de însurat, nu s-a însurat? încerc eu să-l încurc.

-Ba da. Cu mătuşa Anuţă. Popa a zis după tipic, că „se cunună robul lui Dumnezeu Ioan cu roaba lui Dumezeu Anuţa”. Dar, mătuşa nu i-a zis Ioan niciodată de atunci. Că în casă povestesc, şi ea îi zice toată ziua, ca toată lumea, Gheorghe. Cred că şi în pat, noaptea, tot Gheorghe îi zice. La un moment dat, copiii, verișorii mei, au pus problema să meargă la tribunal ca să-şi schimbe numele în Gheorghe. Da nici unchiul, nici mătuşa nu au vrut. Că nu mai strică ei bani pentru atâta lucru, pentru o „ţâdulă”.

Da, acum îi cam beteag. Şi unchiul Gheorghe i-a zis mătuşii Anuţa că de-a muri, n-a muri el, că a muri Ioan, că el, Gheorghe, nu o să figureze în actul de deces.

2.

Sună telefonul. E mama.

-Ai auzit că a murit Ştefănucu. Ieri a fost îngropat. Mare năcaz! S-o scris şi în ziarul „Făclia”.

Nu am auzit.

Îmi mai spune că Ștefănucu era mai mare cu trei ani decât mine şi că e imposibil să nu-l ştiu. Un băiat tare bun, brunet, cu faţă rotunjoară, pita lui Dumnezeu. A fost şi croitor, sau cam aşa ceva. Era copilul Mărtuţei, care era verişoară de-a doilea cu ea. Au copilărit împreună. Stătea exact acolo unde uliţa coteşte. Acum nu mai e nici o casă acolo, că s-a ruinat.

Nu reuşesc să localizez nici casa, nici omul.

-Bine, bine, cedează ea, dar ai văzut la televizor că o femeie a născut patru copii.

În sfârşit reuşesc să confirm ceva: am văzut.

-Ea, femeia, nu putea avea copii. A mers la o clinică din Ungaria şi a rămas gravidă artificial, tot cu bărbatul ei, dar  nu direct. Nu ştiu cum se face asta, dar aşa a fost. (Nici eu nu ştiu cum reuşeşte ea să fie atât de bine informată, când abia mai iese din casă până-n poarta de la un drum mai toată ziua pustiu). Ei, bine, femeia care a născut cvatrupleţi (adică patru copii deodată, cum zic doctorii) era căsătorită cu un copil al lui Ştefănucu, văr cu tine, copilul lui Mărtuţa, care a fost înmormântat în ziua în care nora lui a născut. S-a dat ceva la televizor.

Confirm. S-a dat.

-Îţi dai seama, mai zice mama, cum lucrează Dumnezeu? Copiii aceia (îi simt mândria în voce!) sunt din neamul nostru. Sunt rude cu noi. Rude artificiale…

3.

-Uite, domnule, zice taximetristul, ce vreme! Parcă e primăvară. Asta e rău. Primăvară în ianuarie! Nu e semn bun. La meteo e plin de domnişoare proaste. Am auzit cu urechile mele cum una zicea: „Vă dăm o veste bună, vremea se încălzaşte!”. E cea mai proastă veste. Mie mi-ar plăcea să fie zăpada până la brâu. Prin anii 66 a fost o iarnă mare. Locuiam pe Cetăţuie, unde e stadionul CFR. De sus, până la gară era tot un derdeluş. In fiecare zi era plin de copii şi de oameni. Fiecare se dădea cu ce avea. Eu cu prietenii mei (îmi spune două nume ungureşti şi unul românesc), care eram la liceu, aveam pantofi cu 110 lei. Talpă de piele. Le-am rotunjit un pic călcâiul cu brişca, să nu agaţe. Numai noi mergeam de sus până jos, fără să cădem. Dar lunecam cu o viteză de depăşeam săniuţele. Toate fetele ne admirau.

Astăzi, copiii, din cauză că nu au zăpadă, stau la calculator. Cînd ies pe stradă, merg cu capul în jos, ca pelicanii. Uite un pelican, zice, şi-mi arată pe trotuar un băieţel cu ghiozdan în spate, cu ochii pironiți pe ecranul unui telefon mobil. Fetele ne admirau. Eu la săniuş mi-am cunoscut nevasta. Mă tot mir, cu lipsa asta de zăpadă, cum se însoară tinerii de azi? Uite încă un pelican! Mai zice în timp ce îi plătesc cursa.

 

 

[Vatra, nr. 7/2020, pp. 3-4]

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.