Cum mai citim azi scriitorii români clasici? (VI)

IV. RECENZII

Elisabeta MÂRZA

Modernismul periferic. Bacovia, de la decadentism la flâneurism

În ciuda riscului pe care îl implică revizitarea unui scriitor cu o receptare atât de vastă, volumul Bacovia. Modernismul periferic* reușește să se înscrie într-o lungă tradiție a studiilor literare românești de critică a textului bacovian, fără însă a aluneca în vreuna dintre extremele atât de tentante când subiectul este deja hiper-analizat. Astfel, Andrei Doboș operează pe două direcții principale, tratându-l pe Bacovia nu doar cu o lentilă formată în cadrul culturii naționale, modelată inevitabil de vârstele critice din trecut, ci legându-l pe autorul Plumbului și de contextul mai larg, internațional, în care poate fi poziționat. Pe de o parte, secvențele de metacritică oferă o expunere clară a receptării pe alocuri polemice de poezie bacoviană, dar, simultan, ele deschid calea și către o nuanțare atentă a treptelor dezvoltării modernității poetice românești și a modului în care acest context cultural (și nu numai) își lasă amprenta asupra opiniilor vehiculate. Pe de altă parte, inserarea elementului „străin” se realizează pe filiera lui Walter Benjamin – Andrei Doboș se folosește de conceptul de flâneur pentru a pune în lumină o dimensiune aparte a mișcării perpetue la Bacovia, o dinamică a locuitorului orașului marginal, care „așteaptă să fie surprins” precum parizianul secolului al XIX-lea. Acest contrast este simptomatic pentru dezvoltarea diferită a modernismului românesc în raport cu acela occidental.

Citește în continuare →

Cum mai citim azi scriitorii români clasici? (IV)

Anca Pârvulescu, Manuela Boatcă

Argumente pentru o creolizare a teoriei (interviu)*

Alex Goldiș: Dragă Anca Pârvulescu, dragă Manuela Boatcă, vă mulțumesc din nou pentru că ați acceptat invitația revistei „Vatra” de a răspunde acestor întrebări și de a participa la numărul nostru special. E un număr special care își propune să interogheze modul în care au fost reinterpretați scriitorii clasici sau canonici români în ultimele decenii. Evident că volumul vostru, Creolizarea modernului. Transilvania la răscrucea imperiilor, apărut în Statele Unite în 2022 și recent tradus și la noi**, reprezintă un reper în această direcție, fiind semnalat ca atare deopotrivă în receptarea internațională și din România. De aceea vreau să vă întreb de unde a pornit ideea acestei cărți și, mai mult, cărei nevoi a corespuns ea în proiectul vostru inițial?

Citește în continuare →

Alex Goldiș – Un obiect academic neidentificat

Probabil cea mai provocatoare carte de studii literare românești a ultimilor ani este semnată de Anca Pârvulescu și Manuela Boatcă, profesoare la Universitatea Washington din St. Louis, respectiv Universitatea din Freiburg. Ea se numește Creolizing the Modern. Transylvania Across Empires și a apărut la Cornell University în 2022, fiind recent tradusă de Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu*. De fapt, probabil că eticheta de „studii literare” nu e tocmai exactă, întrucât volumul sfidează încadrările disciplinare clasice. Deși e ancorată deopotrivă în studiile literare prin formația Ancăi Pârvulescu și în sociologie prin specializarea Manuelei Boatcă, Creolizarea modernului rămâne un volum al cărui obiect e mai degrabă interstițial și nu seamănă cu construcțiile clasice ale niciunuia din cele două domenii menționate. Cea mai mare ciudățenie e că, totuși, acest OAN (obiect academic neidentificat) a fost deja recunoscut și salutat de cele mai importante asociații de profil la nivel internațional: volumul are deja o receptare consistentă și a primit premiul René Wellek pentru cea mai bună monografie din partea Asociației Americane de Literatură Comparată, dar și Premiul Barrington Moore pentru cel mai bun studiu de Sociologie Comparată și Istorică.

Citește în continuare →