Andrea MILAT: Croația, dintr-o criză în alta

andrea milat

 

Ce este nou și relevant în politica din Croația din ultimul an?

Evenimentele care au marcat ultimul an din viața politică a Croației au început, de fapt, să se desfășoare mai devreme și continuă să se dezvolte în mod similar și astăzi. La finele anului 2015 au avut loc alegeri parlamentare, în care partidul social-democrat (SDP), aflat la putere, a pierdut scrutinul grație efortului său continuu de a atrage voturi de la dreapta (dat fiind absenteismul sistematic al alegătorilor de stânga). De atunci, Croația a trecut prin trei încercări de a guverna ale HDZ, cel mai mare partid de dreapta, și ale partenerilor săi de coaliție. Nu există diferențe între SDP și HDZ atunci când vine vorba de politici economice, ambele dezindustrializează și privatizează în aceeași măsură, transformă drepturile în mărfuri și sunt la fel de anti-sociale. Dar SDP e mai sensibil la valorile liberale identitare, în timp ce HDZ le preferă pe cele tradiționaliste. Citește în continuare →

Stefan KRASTEV: Bulgaria – îngustarea alternativei politice

stefan krastev

Ce este nou și relevant în politica din Bulgaria din ultimul an?

După ce primul ministru Borisov a calificat alegerile prezidențiale din toamna lui 2016 drept „un vot de încredere” pentru coaliția sa guvernamentală de dreapta, Bulgaria a intrat într-o nouă rundă a crizei sale politice continue. După ce candidatul său a pierdut în fața fostului general Air-Force, susținut de socialiști, Rumen Radev, Borisov a demisionat pentru a doua oară în carieră. Cu doar câteva zile înaintea celei de-a treia demisii din acest șir – alegerile anticipate din martie 2017 – se desprind câteva tendințe demne de remarcat:

  1. Mișcarea de extremă dreapta „Patrioții Aliați”, cu 10-14% din dorința de vot, se profilează drept a treia forță politică, care deține cheia puterii atât pentru Borisov cât și pentru socialiști, ambii aflați la aproximativ 20% în sondaje.

  2. Indiferent dacă viitorul guvern va fi o coaliție de stânga sau de dreapta, polarizările pe linia „imigranți vs. bulgari sărmani” și „pro sau contra Rusia” vor continua să domine politica locală, ocultând orice conflict social sau de clasă.

  3. O transformare radicală dintr-un sistem electoral proporțional într-unul majoritar a fost inițiată după un referendum popular promovat de un show TV de comedie în 2016. Cel mai probabil, schimbarea va conduce la noi alegeri anticipate în 2018, sub noi reguli electorale, care vor bloca și mai mult șansa de a intra în parlament a partidelor mici, îngustând astfel și mai mult alternativa politică oricum limitată.

Citește în continuare →

Aakash SINGH RATHORE – India: abandonarea multilateralismului

Aakash-Singh-Rathore

 

Ce e nou în politica indiană din ultimul an?

Uitându-ne mai întâi la politica externă, putem nota în 2016 o despărţire decisivă a Indiei de multilateralismul său tradiţional şi o întoarcere tot mai acomodantă spre Statele Unite. Într-un gest fără precedent, primul-ministru al Indiei, Narendra Modi, a hotărât să nu participe la summit-ul Mişcării Statelor Nealiniate din 2016. India a fost unul din pionierii acestei mişcări şi nici un prim-ministru nu a lipsit vreodată de la vreo întâlnire. Statele Unite au fost încântate de acest gest, prin care India nu doar că a desconsiderat ţările în curs de dezvoltare şi lupta lor împotriva hegemoniei americane, dar a şi insultat ţara gazdă Venezuela. Ministrul de externe al Indiei, pe care mulţi îl suspectează că ar fi un pion al serviciilor americane, a apărat această abandonare a cooperării multilaterale şi orientarea către un bilateralism India-SUA astfel: „Blocurile şi alianţele sunt mai puţin importante astăzi, când lumea se îndreaptă către o ordine mai puţin stabilă”. Citește în continuare →

Domenico MELIDORO – „Italia face primii pași spre conștientizarea propriei multiculturalități”

domenico-melidoro

Ce-i nou în politica italiană din ultimul an?

Dezbaterea politică italiană din ultimele luni a fost dominată de referendumul constituțional programat pe 4 decembrie. Se va vota pe niște probleme complexe de natură constituțională (abolirea parțială a Senatului, eliminarea bicameralismului paritar, reducerea numărului de parlamentari, redefinirea raportului dintre stat și regiuni etc.). Cu toate astea, întrucât Președintele Consiliului de miniștri Renzi a investit foarte mult în victoria lui „Da” (adică în aprobarea reformelor propuse), referendumul s-a transformat într-un vot în privința Guvernului. Dacă va câștiga „da”, guvernul Renzi va fi întărit și Renzi însuși își va consolida conducerea atât la nivel intern, cât și internațional. În caz contrar, Guvernul ar putea să cadă și s-ar deschide o criză politico-instituțională foarte gravă. Lui Renzi i-ar putea urma un Renzi-bis (desigur, ar fi vorba de un guvern mult slăbit) sau un guvern de unitate națională cu misiunea de a conduce țara până la viitoarele alegeri generale din 2018. În orice caz, va urma o perioadă de instabilitate care va face greu de gestionat grava criză internă și internațională.

Citește în continuare →