
care nu va fi scris niciodată, pentru că nu merită efortul. Toată lumea scrie și nimeni nu mai citește. Îți storci creierii de pomană. Subtitlu: Transmisiune directă din viitor. Ipoteza simulării a lui Nick Bostrom susține că nu suntem decât un joc pe computer. Realitatea augmentată a unui copil autist din viitor, lăsat singur acasă. Aluzie fină la ministrul ăla care zicea că ne tragem nu din maimuță, ci din viitor. Hurduc?
*
De fapt, acțiunea romanului se petrece în universul zuckerbergian, adică pe Facebook, unde totul e posibil. Chiar și Maria Grapini. Acuma, redenumit Metavers. Ceea ce face din Zuckerberg un demiurg second-hand. V. teoria constructivistă a realității. Din care am înțeles că realitatea e contextuală, ceva ce se negociază. Lumina e undă sau particulă, în funcție de context. Nelson Goodman zice că ceea ce numim lume este un produs al unei minți ale cărei proceduri simbolice construiesc lumea. Același eveniment empiric primește semnificații diferite în contexte diferite, de exemplu la vârste diferite.
*
Farmecul narațiunilor bine scrise constă în faptul că te fac să te crezi aproape la fel de deștept ca și cel care le-a scris. Americanii au reușit primul transplant de inimă de la un porc (modificat genetic) la om. Nu contează că omul ăla era de fapt un criminal, important e că i-au salvat viața.
— OK, zise porcul.
În viitor se prevăd și alte transplanturi – de ficat, de rinichi, poate chiar și de sex, ca să nu mai stea vedetele la cozi, rugându-se pentru vreun accident de motocicletă. Problemă: totuși, porcul și-a dat acordul verbal? Pentru că suntem în viitor, iar animalele au drepturi. Orice se poate rezolva cu ajutorul tehnologiei. Compania Neuralink a lui Elon Musk a realizat deja prima conectare prin bluetooth a unui creier uman la computer. De ce n-ar realiza și conectarea unui creier porcin? I se pun implanturile și este întrebat de computer, desigur într-un limbaj adaptat, dacă e de acord ca, după ce i se va tăia gâtul, să doneze un rinichi lui Arșinel. Muncă de convingere. În cele din urmă, porcul răspunde cu un guițat stins. Însă tehnologia avansată rezolvă și această problemă. Transformă guițatul în cuvinte, la fel cum a transformat, cu mult timp în urmă, gândurile lui Stephen Hawking în teorii despre originea universului. Guițatul este procesat, iar computerul traduce în limbaj uman următorul răspuns: OK!
*
Ulterior se descoperă, ca de obicei, un mare scandal de corupție. Fiindcă transplantul s-a efectuat la o clinică din Cluj. Un reportaj Recorder dezvăluie că nu porcul a primit mită, ci unul dintre operatorii computerului. Porcul ar fi preferat să-și doneze rinichiul unui copil sărac, dar răspunsul său a fost manipulat, contra unei sume consistente de bani, în favoarea actorului. Fiind implicat, ca de fiecare dată, și Marian Vanghelie.
*
Capitol despre străbunicul Onofrei. Omul se trage din Imanență, asta e cât se poate de clar. Singura problemă e că nu știm propriu-zis ce e imanența. Desigur, ar putea fi și o maimuță. Dar ar putea fi însuși Dumnezeu, care e în toate cele văzute și nevăzute. Deocamdată, să ne mulțumim cu constatarea că e un cuvânt. Folosit mai cu seamă de filosofi și de unii preoți mai cultivați.
*
Comentariu auctorial. Inițial, Onofrei nu era antivaccinist, a devenit astfel abia după ce s-a vaccinat anti-Covid, în timp ce privea o emisiune la Romania TV. Deși fusese avertizat de un avocat foarte activ pe Facebook că așa-zisul vaccin nu este vaccin, ci orice altceva. După ce urmărește acea emisiune, Onofrei merge la spital și cere să i se scoată vaccinul din corp, dar cei de acolo declară că știința încă nu a ajuns la acest stadiu. De fapt, paznicul nici nu l-a lăsat să intre, fiindcă nu purta mască.
Observație subtilă: oamenii tușeau și înainte de apariția Covidului.
*
Citat: Toţi cei care şi-au făcut vaccinul să se aştepte de următoarele: boli teribile de piele, insuficienţă renală, accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, boli neurologice, paralizie ş.a.m.d.
Ignoranța se alimentează singură, la fel ca sedentarismul. Prin urmare, după ce s-a vaccinat, Onofrei a tot așteptat să-l mănânce pielea sau măcar să facă un accident vascular, ca orice antivaxxer normal. În loc de asta, a simțit o moleșeală, nu mai putea să meargă, și s-a dus la culcare, întrebându-se în gând: oare voi avea timp să mă pocăiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru că L-am mâniat? Ca de obicei, s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple. Părintele Zenovie îl avertizase în predica din duminica Slăbănogului. După cum se știe, preoții sunt doctorii sufletului. E cam același lucru cu a spune că medicii sunt preoții trupului.
*
Când Onofrei s-a trezit, după vreo douăsprezece ore de somn, a văzut că pe mâna stângă, de la cot în jos, îi apăruseră niște solzi, dar nu-l dureau, nici măcar nu-i simțea. Atâta doar, că erau acolo. Poate că era pe cale să devină un înger, îi creșteau aripi? Dar a dat cu puțină agheasmă și solzii au dispărut.
*
Oricine scrie, despre orice ar scrie, scrie despre el însuși. (filosof din Bacău care scrie și romane). În schimb, Roland Barthes spune că rolul scriitorului este de a-l ajuta pe cititor să devină scriitor.
*
Comentariu auctorial. Zilele următoare au decurs, aparent, fără alte evenimente. De fapt, evenimente au fost extraordinar de multe. Printre altele, a căzut guvernul Cîțu și s-a constituit o nouă coaliție care a promis mai multă stabilitate politică – în afară de asta, nimic altceva. Dar în organismul lui Onofrei se produceau transformări ireversibile. Fără să-și dea seama, ADN-ul lui era într-un mare pericol. În sensul că, pe tăcute, particulele de grafen din vaccin se acumulau în diferite zone, pentru a se constitui în microcipuri de tip Bill Gates, al căror rol este de a-ți controla voința. Pe urmă, în a cincea zi, aceste microcipuri au început să migreze către creier, devenind implanturi nesimțite. În aceste împrejurări, conectarea lui Onofrei la o inteligenţă artificială devenea o simplă formalitate, de care avea să profite celălalt mare miliardar, Elon Musk. Deocamdată, Onofrei simțea numai un fel de vâjâială, de parcă în capul lui cântau niște oameni beți.
*
Conform legislației în vigoare, un organism modificat genetic devine proprietatea celui care deține patentul respectivelor gene. Prin urmare, Onofrei a devenit proprietatea lui Bill Gates și a lui Soros. Fiindcă ei dețineau patentul. Noroc că Bill Gates habar nu avea cine e Onofrei și la ce i-ar folosi. De aceea l-a vândut lui Elon Musk, în schimbul unor criptomonede cu care și-a cumpărat, pe urmă, un automobil Tesla.
[Vatra, nr. 1-2/2022, pp. 6]