Poeme de Constantin Abăluță, Lidija Dimbovska, Brandy Barasch, Monica Rohan și Ioan Barb

LUT

Am un bulgăre de lut viu în genunchi

Și firișoare de țărână în degetele mâinii

O pasăre îmi ciugulește semințe din lutul umed de pe frunte

Parcă scos acum dintr-o groapă

Săpată în curtea casei mele căci altfel

Nu se explică tremurul acesta al întregului trup

Zguduit ca de-un cutremur

Ori parcă venindu-mi rău într-o excursie în munți un rău total

Citește în continuare →

Poeme de Maria Pilchin, Ioan Barb, Doru Arăzan jr., Ara Alexandru Șișmanian și Romița Mălina Constantin

Maria PILCHIN

marcel proust a murit în cadă

marcel m-a sunat aseară îi tremura vocea

vorbea așa de parcă era fugărit hăituit

respira în receptor sfârâia

parcă stingea în apă o bucată de lemn

marcel studentul meu de la suedeză

am nevoie de cămin mă puteți ajuta?

Citește în continuare →

Poeme de Vasile Igna, Monica Rohan, Lucia Cuciureanu, Ioan Barb și Ioan Șerbu

Vasile IGNA

foto vasile igna 2016

 

Se uită tot timpul

Dar nu pune întrebări

corzile vocii sale sunt acuzate

de uscăciune

de parcă universul întreg ar

fi dependent de ploaia lor

de vrajba dintre plus și minus.

Învîrte-l, Meștere, în jurul

axului său

și fă-l să vadă ceea ce

vede toată lumea.

Și fă-l să nu-i fie frică

de nebunie

spune-i că ea mișcă stelele

și lumea

că ea e mașina zburătoare

cu care se deplasează îngerii

și că nimic, dar nimic, din ceea ce

visează ei

nu se împlinește. Citește în continuare →