Poeme de Ștefan Damian, Gellu Dorian, Ioan Radu Văcărescu, Zamfira Zamfirescu și Andrei Zanca

Ştefan Damian

Grădina cu îngeri

 

1

După o noapte încărcată de vise

ca un vagon cu fier vechi pe o linie moartă

dimineaţa trăgeau în îngeri cu praştia.

Nimeni nu mai avea nevoie de ei.

Iar martorii trebuiau sacrificaţi

pentru o nouă filă a vieţii.

Se deschidea spre a se scrie

singură. Citește în continuare →

Poeme de Liviu Cangeopol, Diana Zlate, Nicolae Cornescian, Brîndușa Palade și Silviu Romaniuc

Liviu Cangeopol

 

5 7 5

În spaţiul în care păru că ne-nșurubasem pe vecie,

poveștile nu mai aveau nicio semnificaţie,

pentru că simbolurile, asociaţiile, corespondenţele, toate tipurile de comparaţie

se risipiră cu futilitate-n irizările conceptului.

Haiku este forma de predilecţie a adresării politicoase și numai

cîțiva aleși au dreptul să dezvolte poeme ample.

Citește în continuare →

Poeme de Letiţia Vladislav, Florin-Corneliu Popovici, Gabriela Feceoru, Ofelia Prodan și Silvia Bitere

Letiția Vladislav

 

Pe marginea patului alb

ruginește pînă și noaptea,

visele strînse într-o batistă dantelată

uitaseră să mai trăiască

făcîndu-se din ce în ce mai mici

între ultimii bani mărunți Citește în continuare →

Poeme de Liviu Antonesei, Monica Rohan, Nicolae Coande, Liviu Ofileanu și Roxana Cotruș

Liviu ANTONESEI

 

Soarele de Crăciun. Un triptic

 

  1. Secolul meu

Secolul în care mi-am trăit cea mai mare parte a vieții,

oricît de lungă ar fi programată aceasta –

secol boit în negru și roșu și cenușiul oțelului de armă

călit în sîngele înaintașilor noștri, în sîngele nostru,

de la Kolîma la Oswiecim, prin Grotele Arelatine,

de la est la vest, de la nord la sud, un vast cimitir

al libertății, și cimitir în cel mai propriu înțeles

al cuvîntului încă de pe cînd se chema țintirim… Citește în continuare →

Poeme de Cassian Maria Spiridon, Tudor Crețu, Marian Dopcea, Ștefan Ivas și Ovidiu Komlod

Cassian Maria Spiridon

cassian

e ora cînd Soarele poate fi vizitat

se lasă privit de noi muritorii

culcat în mantie roşă

lasă răcoarea să ne cuprindă inimi şi speranţe

cu-nţelepciunea celui care părăseşte

            pentru o zi sau pentru totdeauna

ale noastre vieţi

Citește în continuare →

Poeme de Simona-Grazia Dima, Laura Dan, Svetlana Corobceanu, Flavia Adam și Zamfira Zamfirescu

Simona-Grazia Dima

Simona-Grazia Dima (1)

Poeme cu Natanael

 

Plugarul

Natanael (să-i spunem astfel)

va sosi, prunc neînvățat –

o boare, o briză –

peste capetele

plecate spre brazde,

printre brațele încleștate,

în rictus, pe coarne de plug,

va arunca o privire de pasăre,

va ține o clipă mâna

pe oțelul încins (pildă mulțimii),

apoi, deodată, printr-o vrajă scurtă,

printr-un cuvânt-Hephaistos, Citește în continuare →