Cine urmărește cu puțină atenție peisajul critic din ultimii ani nu poate să nu observe că s-au înmulțit studiile de specialitate despre Generația 80. E vorba aici nu doar de articole sau de capitole din colecții internaționale, precum un număr special din „Journal of World Literature” coordonat de Delia Ungureanu sau de volumul Romanian Literature as World Literature, coordonat de Mircea Martin, Christian Moraru și Andrei Terian, ambele apărute în 2018, ci și de sinteze mai ample. Cărții Cenaclul de Luni. Viața și opera, publicată de Cosmin Ciotloș în 2021, îi răspunde volumul proaspăt apărut al Senidei Poenariu, Reveriile Vestului. Lecturi americane în poezia optzecistă*. Când spun „îi răspunde” mă refer la un soi de complementaritate care se stabilește, aproape involuntar, între cele două studii, scrise cam în același timp. Dacă volumul lui Cosmin Ciotloș construia o panoramă convingătoare cu privire la circuitele interne ale optzeciștilor (instituții, cenacluri, relația cu „Săptămâna”) respingând ipoteza influențelor pe motiv că sunt prea eterogene, Senida Poenariu e interesată să stabilească rețeaua internațională a grupării.

Dualitatea Fundoianu-Fondane

Poemul Ulise constituie, de facto, un pilon autobiografic pentru Fondane (care s-a căutat și prin intermediul lui Arthur Rimbaud). Biografia lui B. Fundoianu și totodată a lui Benjamin Fondane este ilustrativă în acest sens. Prezent în limba română cu o piesă de teatru (cu inserturi de proză) care nu a fost remarcată la apariție (Tăgăduința lui Petru, 1918), apoi cu un volum de eseuri (care a scandalizat, la timpul său, printr-o teorie hiperbolizată de critică, aceea că literatura română este o colonie a literaturii franceze) – a se vedea volumul Imagini și cărți din Franța (1922), Fundoianu emigrează în Franța, în 1923, ca să devină Fondane, deși în 1930 îi apare volumul Priveliști, cu poemele românești publicate în varii reviste și adunate acum într-o carte.

Două lucruri sunt sigure cu privire la debutul lui Vlad Serdarian din Teritoriul animalelor (Tracus Arte, 2018); mai întâi, că episoadele sinistre și pe alocuri ermetice pe care le „promovează” peste tot în volum sunt principalul catalizator al poemelor sale. O bună parte din ele au aerul unor „studii” bizare, articulate cu multă duritate și cu o intensitate a privirii care merge în zona sadismului, așa cum se vede în animale, de altfel unul dintre cele mai cerebrale texte: „la câțiva metri de cărare/ un cerb cu coarnele prinse în gard electric/ strică zenul sonor cu mugete out of this world/ de remarcat fenomenala erecție/ deci reține: cerbi + curent electric = love// sau// pe scurtătura spre vadu vezi nazarcea imediat după/ pușcărie/ câmpurile tunse de grâu./ văd periferic vulpea alergând spre șosea/ accelerez care pe care/ se izbește în portieră spate/ e seară dar tot o prind în retrovizoare cum se dă peste cap/ cum îi zboară coada prin aer ca o șosetă strânsă pe jumătate/ frânez cobor apropii./ vulpea roșie s-a sculat/ s-a-nfipt bine pe picioare/ dar s-a blocat/ față-n față degeaba/ ochii ei decalibrați/ aruncă săgețele pe lângă// un fel de tocmai am avut near death experience/ plutesc între viață și moarte/ am văzut strămoșii cu solzi/ umanoid/ stupid.” Secvențele de genul acesta, derulate cu mici sincope, dar chiar și-așa într-un stil alert, dovedesc entuziasmul poetului pentru construcțiile cu efect, cu o finalitate dacă se poate dramatică, pe care le stăpânește printr-o voluptate a detaliilor, e drept, fără să devină decorative ori excesive. Acea „lansare a privirii” pe care o anunță la un moment dat un vers aș zice că e, de fapt, o mișcare definitorie pentru întreaga viziune poetică a lui Vlad Serdarian, care plusează mereu prin supralicitarea perspectivei. Citește în continuare →

Joi, 18 octombrie 2018, de la ora 12, la Biblioteca Județeană Mureș, în cadrul proiectului „Reviste centenare” va avea loc un simpozion aniversar cu tema: Revista „Vatra” – un destin centenar. Vor participa și vor lua cuvântul: Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Gheorghe Perian, Iulian Boldea, Monica Avram, Nicoleta Sălcudeanu, Eugeniu Nistor, Kocsis Francisko, Cristina Timar, Senida Poenariu, Călin Crăciun și alți invitați de seamă.