
În mâna dreaptă țin o capsulă
Jumătate – zăpadă
Jumătate – cer
O privesc
Mă gândesc
O desfac sau nu
Citește în continuare →
În mâna dreaptă țin o capsulă
Jumătate – zăpadă
Jumătate – cer
O privesc
Mă gândesc
O desfac sau nu
Citește în continuare →
Am coborât de pe biblioteci, cu gesturi de ritual,
cele trei lămpi vechi cu petrol rămase de la mama,
două de masă și una de tavan, cu abajur rotund de tablă,
le-am scos rând pe rând sticlele fragile și am început
să le curăț de praf cu migala învățată de la ea, cu aceeași
cârpă moale de in scămoșat cu care o făcea acasă;
Citește în continuare →
Așa cum de pe hârtiile cu poeme
uitate pe bancă în ploaie,
cerneala se scurge ca și cum
n-ar fi semnificat nimic niciodată
și picură cum ar picura niște zoaie
de pe o pânză spălată,
nu-mi mai amintesc:
cum și de ce sufeream
oare?
Citește în continuare →
Dacă ne-ar durea, dacă ne-ar durea tare trupul
de fiecare dată când cineva ar fi
înjunghiat, mutilat, împușcat
lângă noi – sau pe continente îndepărtate
Citește în continuare →
La unele ieșiri în aerul serii
cred că mi s-a dat Cheia
la altele că mi s-a dat o cheie
să mă plimb haihui prin ospiciu.
Citește în continuare →
să fii și mort nefrecventabil
cancelat de bacterii și viermișori
cu o cunoaștere aproximativă a celor
zece porunci
să se primească-n copârșeu
amenințări cu bombă
Citește în continuare →
Limba pe care o înveți din pruncie nu o mai uiți,
Așa cum nu uiți prima iubire și primul eșec. Lapte
Și miere e limba părinților, ulei binemirositor pare
Limba cronicarilor, o străfulgerare limba poeților.
Citește în continuare →
Deschizînd ochii asupra rafturilor de cărți
îmi dau speriat seama
că mi-ar trebui mai multe vieți
să le citesc pe toate –
Citește în continuare →
Încă o prietenie a dat greș:
pe prag cresc mii de tufe de măceș
mai înalte decât zidul Berlinului
mai viclene decât gura de tun
umblu prin casa mea cum aș umbla prin piață
nu după frânghie și săpun
ci după lumina de dincolo care poate-poate mă-nvață
cum să văd în trădare și ceva bun
Citește în continuare →
O zi ca plumbul.
Grea.
Fără mesaje.
Vor mai fi astfel de zile.
Opace.
Prinde-mă.
Căderile au devenit un exerciţiu favorit.
Cine te ţine de mînă primeşte semnale clare.
Citește în continuare →