„…nimeni altul nu poate scrie viața unui om decât el însuși”
Jean-Jacques Rousseau
Dacă pentru Aron Starobinski, evreu originar din vechiul ținut al Poloniei aparținând odinioară Imperiului Rus, Elveția devenea în 1913 țara de refugiu în care viitorul doctor nu va izbuti cu niciun chip să-și dobândească dreptul la cetățenie, pentru fiul său Jean, ea va fi țara natală, chiar dacă, la rându-i, va „accede” – așa cum el însuși va puncta cu ironie – „cu oarecare întârziere la cetățenia legală”1, la 28 de ani. Suspiciunile de natură politică din dosarul tatălui, întreținute probabil și de puseele de ură și antisemitism specifice extremei drepte elvețiene, au extins în continuare și asupra fiului vigilența autorităților statului. Citește în continuare →
Ancheta revistei Vatra consacrată fenomenului cultural complex al traducerii îşi propune să abordeze câteva aspecte importante, de la traducerea percepută ca rescriere, la posibilităţile şi şansele unei traduceri literare reuşite, la condiţia traducătorului sau la receptarea activităţii de traducere, până la aporiile şi impasurile pe care le presupune traducerea sau la statutul traductologiei ca ştiinţă a transpunerii unei opere literare dintr-o limbă în alta. Ce este, de altfel – ne întrebăm – traducerea? Este o ştiinţă, în care subzistă şi o doză de artă rafinată a translaţiei literaritărţii dintr-un context lingvistic, istoric, social în altul? Cum se legitimează traducerea, ca intermediar al echivalenţelor culturale, într-o lume a globalizării şi multiculturalismului? Citește în continuare →
Sistemul cultural românesc din ultimele decenii a fost pus adesea sub interogare tocmai din pricina schimbărilor istorico-politice. Cum bine se știe, în perioada comunistă, cultura a fost adesea utilizată ca instrument de propagandă, astfel încât nu s-a putut vorbi de o evoluție a acesteia. Începând cu 1990 și cu instalarea democrației, s-a sperat la o regândire a domeniului cultural, însă a devenit segmentul cel mai puțin favorizat la nivel economic și nu numai. Volumul Angelei Martin, Ascensiuni interioare*, cuprinde o serie de interviuri care subliniază tocmai această criză a culturii române. Autoarea reunește o serie de interviuri apărute, majoritatea dintre ele, în revista Cultura, a unor intelectuali români și a câtorva oameni de cultură străini. Citește în continuare →
