Nicolae POPA
Mitrofan, plângăciosul
Categorie / Poezie
Floarea ȚUȚUIANU – Poeme
Corp de literă
Și dumneavoastră veți ajunge din iubit –
un bărbat din hârtie de scris și citit. Astfel că
după moarte veți avea mult timp. De trăit.
Veți fi răscolit.
Veți simți o anume plăcere la răsfoit
Levitație
Dacă îl privesc pe el
parcă mă văd pe mine
Dacă mă gândesc la el
parcă mă gândesc la mine
Mâna mea se oprește
la un centimetru de pieptul lui
Gura lui se oprește
foarte aproape de gura mea
cât să-i simt respirația.
Sticla se aburește
Corpul lui deasupra corpului meu.
L e v i t e a z ă
la un centimetru distanță.
Și această lipsă de atingere păstrează vie.
Dorința
Viorel MUREȘAN – Bucuria porumbelului
pictorul iese în pragul casei sale
să ne aducă toamna-n oraş
ia seama îi spunem
că vântul ţi-ar putea răsturna şevaletul
şi vei vedea lumea cu capul în jos
mai întâi o femeie păşeşte spre mine
purtând în braţe un nor parfumat
o cum se mai odihnea frumuseţea pe chipul ei
înainte de a-şi lua zborul lăsând
în urmă o creangă uscată
Poeme de Iulian Boldea, Constantin Pricop, Cora Botezatu, Ramona Băluțescu și Doina Pologea
Iulian BOLDEA
întotdeauna
întotdeauna am crezut că drumurile nu duc nicăieri
că pietrele pe care calc au înţelesuri oarbe
că universul se recompune în fiecare dimineaţă
din cioburile universului de ieri
am crezut că metafizica e rodul unei înserări
sau al unui rest nenumit de uitare
am crezut că visul pipăie imposibilul mai temeinic
decât gândirea trează golită de irealele noastre trăiri
întotdeauna am crezut că durerile
ne aparţin prea puţin
nouă celor care le îndurăm
şi că viaţa trece pe lângă noi
penumbră sensibilă
a tot ceea ce am negat
vreodată
Ioan MOLDOVAN – Poeme
de bine
M-am limpezit şi, prin urmare,
în picuratul bun al apei m-am trezit –
îl ascult ca pe un dor de ducă pe mare
şi şi pe mic infinit
Să ne-nţelegem: tu eşti o Doamnă
care pe mine m-ai fericit –
aici nu-ncape glumă
Poate că mama, cât m-a vorbit,
a fost bine. Acum e toamnă
în plină lună aprilie.
Acum e doar o ciripitoare
copilăroasă care îmi umple de plâns
timpanele, cu miile.
Radu VANCU – O Cola la Kranevo
Dobre vecer, „meștere al fulgului de zăpadă”, și al
fulgilor de sare de pe pielea arămie a adolescentelor
bulgăroaice de la Kranevo, și al fulgilor de sare din
saramura bulgărească, și al tuturor fractalilor, bulgărești
sau nu, văzuți sau nu, trecuți vreodată prin unda gravi-
tațională a inimii sau nu. Dobre vecer.
Poeme de Constantin Abăluță, Rita Chirian, Paul Țanicui, Emilia Zăinel și Ioan Vieru
Constantin ABĂLUȚĂ
8 poeme simple
Piramida de mere
În capătul dinspre şosea al livezii de pruni a bunicului,
ieşit din rând, se prăsise de la sine un măr.
Bunicul îi spunea Paznicul
căci toată vara veghea prunii şi se cocea hăt către toamnă
după ce prunele deveniseră demult ţuică.
Din merele viermănoase bunicul făcea tescovină
iar pe cele sănătoase le clădea într-o piramidă în beci.
Când mă trimetea bunica să-i aduc câte ceva de pe rafturi
mirosul de mere mă ispitea şi mi-era ciudă
că nu puteam să fur nici un măr,
nici măcar pe cel din vârf,
piramida fiind mult mai înaltă ca mine.
Nora IUGA – Poeme
hai să fugim
frumoasa mea în noaptea asta
numai petarde și animale domestice
hai să fugim în adâncul pădurii
unde marele mutilat de război
își sărută cârja
cu douăzeci de ani mai tânără.
Ioan MOLDOVAN – plaur
Te visez lucios şi cafeniu
În vis eşti mai viu
decât mine
Mai bine
nu mai visez, decât să fiu
doar miere de albine
Nimeni nu mă sună, alo!
Nimeni nu mă cunoaşte în burg.
Trece vineri. Mişto!
Stelele-s plânse ca apele
în amurg
Poeme de Matei HUTOPILA, Svetlana COROBCEANU, Sorin ANCA, Emil SUDE și Adi FILIMON
Matei HUTOPILA
în sînul familiei
revistavatra.org 