
Dantelăreasa
Eu sunt fiica mama sora prietena
Eu sunt doamna T.
Pot avea orice vârstă. Depinde de câtă
lumină pune pe chipul meu.
Privitorul.
Citește în continuare →
Dantelăreasa
Eu sunt fiica mama sora prietena
Eu sunt doamna T.
Pot avea orice vârstă. Depinde de câtă
lumină pune pe chipul meu.
Privitorul.
Citește în continuare →
Laura Francisca PAVEL
(alias Laura Pavel)
Amsterdam, pe Oude Turfmarkt
Azi nu mai facem inflaţie
de gesturi interesante.
Doar ne zgâim ca la cinema
la ferestrele de vizavi
pe Oude Turfmarkt 125.
Citește în continuare →
Am înțeles și eu, după atâta vreme
Undeva, în spatele casei, niște copaci al căror nume nu-l știu,
Ailanthus altissima?, pare-se, au înflorit.
E o floare bătută, solzoasă, cu petale de aluminiu ca niște unghii date cu ojă subțire,
Care se crapă în timpul verii și devin de cupru, în toamnă.
Citește în continuare →
La mijlocul zilei, în furia de cascadă a orașului
pe un trotuar plin de lume
Să te surprindă senzația bruscă de lipsă, de dor –
ca și cum te-ar cuprinde o foame bizară, care nu vrea mâncare
ai suferi de o sete teribilă, care nu vrea lichide
ca și cum ți-ai aminti de o pierdere, dar nu e vorba de cineva
ci de ceva prețios care te-a părăsit cândva, nu știi ce, nu știi când
și-ți lipsește
Citește în continuare →
Eugen Bunaru
Poeme
***
Plouă destrăbălat pe trotuarul abia întrezărit
în spatele blocului de vizavi. Ici colo câte-un
trecător rebegit. Dincolo pe șosea fulgeră
mașina poliției în controlul ei de rutină.
O vreme încă se împrăștie prin cartier ecoul
virtual-strident al alarmei. Notez și eu în virtutea
inerției crâmpeie în caietul-jurnal. Plouă destrăbălat
pe trotuar și câteva flori albe infime tremură amăgite
și ele de Dumnezeul lor aici la marginea străzii.
Citește în continuare →
cică mai e o singură zi
Cică mai e doar o zi până la Ziua Femeii –
Azi, tu eşti domnişoara ce speră
ca mâine să intre de tot într-o sferă
în care să-i zburde în voie cerceii
În juru-ţi mişună pui, mai ales mieii
rămaşi miei an de an, eră de eră –
Citește în continuare →
Te lași în voia blîndei trestii
Și dacă nu bate vîntul
Totul ți se pare absurd
Comparația mai ales
Veghea studiul voința lipsită de șansă
Citește în continuare →
Antonio Doda s-a născut la 20 martie 2001 în Alba Iulia, județul Alba; elev în clasa a XII-a la Liceul cu Program Sportiv din Alba Iulia; a debutat cu poeme în revista Discobolul.
fucked up
mă trezesc mahmur
beau cafea de pe trupul tău
umplu melancolia
cu vinul din sticla răsturnată
dimineața ta e machiată
Citește în continuare →Viorel MUREȘAN

Arhiva păianjenului
astăzi trebuie să-mi arunc în cuptor
mâinile
s-ar cădea să le cert
că în lipsa mea acolo departe
aprindeau chibrituri în sloiurile de gheață
păreau că mătură podul bisericii
Citește în continuare →