Categorie / Poezie
Radu VANCU – Mic manual de rezistența materialelor
Bonsoar din nou, „meștere al fulgului de zăpadă”, sunt minus
26 de grade în Sibiu, încerc cu toată bunăvoința să îți
admir arta cu care ai meșterit la fulgul de zăpadă
căzând peste pământ în slow motion (asta fiindcă ai
meșterit ca un instalator polonez meseriaș și la
constanta gravitațională), dar la minus 26
frumusețea e grea, mai grea ca gerul,
în orice caz. Chiar și a Ta,
no offence.
Citește în continuare →
Ioan Es. POP – O întâmplare aproape adevărată
Pe sfârșit de an 2006, România fu acceptată ca membru „cu drepturi depline” al Uniunii Europene, prilej de euforie națională care, vreme de aproape un an, ținu loc de o veritabilă pregătire pentru integrarea meritată și demnă în acest superstat pe cât de tare în principii, pe atât de inconsecvent în punerea lor la lucru.
În virtutea dreptului la liberă circulație, românii se răspândiră peste tot, cu precădere în sudul iberic și italic și, inițial, integrarea în țările lor de adopție păru un succes. Europa păru să-i vrea pe români tot pe atât pe cât românii voiau Europa. Citește în continuare →
George VULTURESCU – Poeme
Duminica fricii
E o târfă de seară în Nord
care-ţi lasă voalurile ei sordide în ochi
precum lasă şişurile cicatrici prin ungherele urbei.
Asta faci în duminica fricii tale din Nord
stai cu o târfă de carte –
lectura e un lupanar Citește în continuare →
Dumitru CHIOARU – Fără speranţă
Speranţa mi-au ucis-o
clovnii şi saltimbancii ieşiţi
din urne
şi ultima iluzie
că mă pot salva prin poezie –
vorbesc limba lor cînd ar trebui să tac
şi tac atunci cînd ar trebui să-i înjur –
democraţia e o comedie?
– nici să rîd nu mai pot –
unde eşti ironie?
mai am umor – negru –
întreb cînd se va sfîrşi mascarada
şi primesc acelaşi răspuns: e bine!
ieri mai credeam în viitor
dar azi viitorul nu mai este
ca ieri –
timpul s-a oprit în afişe
iar televizorul face pureci –
cine-i de vină?
ce-i de făcut?
profetul orb din oglindă
m-arată cu degetul.
Poeme de Irina Nechit, Livia Lucan-Arjoca, Maria Pilchin, Dorin Ploscaru și Liviu Ofileanu
Irina NECHIT
Adorm uşor
Voi adormi şi mă voi trezi,
mă voi trezi de mai multe ori
prima dată la două
a doua oară la trei
a treia oară la patru,
după atâtea treziri
voi adormi buştean,
numai când dorm buştean
îi văd pe ai mei,
mama mă duce într-o curte
cu umbrar de viţă
dar umbrarul nu face umbră,
zice că acolo s-au mutat cu tata
Adrian ALUI GHEORGHE – Poeme
Comunitatea artistică
E o casă plină de poeme.
Tata poem, mama poem, copilul poem.
Pe pereţi sunt atîrnate poeme.
Pe o masă poem o bucată de poem aşteaptă
satîrul poem să-l împartă în bucăţi de poem
care vor fi puse pe o tavă poem
care va fi împinsă brutal pe fundul
cuptorului poem.
Tata poem stă înfipt într-un scaun poem
şi citeşte poeme dintr-un ziar.
Are ochelarii poem pe nas
parcă e o paiaţă scoasă din uz.
Copilul poem a spart un poem şi acum
adună cioburile:
vai, nu arunca poezia la chiuvetă
că se înfundă canalul poem,
strigă mama poem.
Citește în continuare →
Nichita DANILOV – Sînt
Sînt dintotdeauna.
Cu mult dinainte
de a exista cuvîntul sînt
şi mult înainte de a apărea
cuvîntul totdeauna.
Cu mult înainte de a cădea sămînţa
în uterul matern
şi mult înainte de orice
uter ce călăuzeşte
plăpânda umbră
a fiinţei spre lumină.
Întreg universul
nu e o decît amintire
a ceea ce n-a fost
şi vrea ca să mai fie.
[Vatra, nr. 7/2017, p. 1]
Poeme de Vasile Igna, Monica Rohan, Lucia Cuciureanu, Ioan Barb și Ioan Șerbu
Vasile IGNA
Se uită tot timpul
Dar nu pune întrebări
corzile vocii sale sunt acuzate
de uscăciune
de parcă universul întreg ar
fi dependent de ploaia lor
de vrajba dintre plus și minus.
Învîrte-l, Meștere, în jurul
axului său
și fă-l să vadă ceea ce
vede toată lumea.
Și fă-l să nu-i fie frică
de nebunie
spune-i că ea mișcă stelele
și lumea
că ea e mașina zburătoare
cu care se deplasează îngerii
și că nimic, dar nimic, din ceea ce
visează ei
nu se împlinește. Citește în continuare →
Romulus BUCUR – Poeme
revistavatra.org 