În cursul ultimelor decenii s-a pus în discuție la nivel global statutul studiilor literare din cel puțin două puncte de vedere: pe de o parte, acestea ar ilustra o criză de autonomie a disciplinei, din moment ce discursul lor suferă exponențial de forme de contaminare ideologică. Studiile de gen, postcolonialismul, New Historicism-ul („studiile culturale”, după o sintagmă consacrată în context autohton) n-au făcut decât să amplifice o tendință anunțată deja de Noua Critică franceză în anii ʼ60. Această presupusă autonomie a disciplinei a devenit și mai greu de apărat odată cu emergența, în ultimul deceniu, a studiilor cantitative, a căror predilecție spre experimentul științific și spre practici computaționale face și mai greu de recunoscut limbajul tradițional al cercetării literare –, dar și de instrumentarea materialului literar în domenii precum cognitivismul, medicina sau dreptul. Pe de altă parte, o criză a studiilor literare a fost subsumată crizei instituționale a disciplinelor umaniste în ansamblul lor, care tind să fie evaluate tot mai mult din unghi antreprenorial, inclusiv în instituții care păreau să le asigure până recent integritatea: universități, centre de cercetare, muzee etc.

În acest context, revista „Vatra” propune o dezbatere cu privire la statutul general al studiilor literare, invitându-vă să reflectați la următoarele întrebări: se află ele actualmente într-un impas mai accentuat decât în alte momente istorice sau postularea însăși a „crizei” a devenit un discurs interesat al anumitor actori ai câmpului cultural? Sunt toate simptomele sau procesele expuse mai sus conotabile negativ sau ele reflectă, dimpotrivă, o etapă necesară de redefinire și de reconstrucție a unor limite considerate insurmontabile? Cum se poziționează câmpul cultural românesc în interiorul acestor dezbateri internaționale: sunt ele asimilate ca atare, printr-un simplu mecanism de ecou, sau mai degrabă sensul lor este deturnat de situația particulară a culturii critice autohtone? Se accentuează aceste probleme mai generale în culturile (semi)periferice, care nu beneficiază de limbi și literaturi de largă circulație sau, dimpotrivă, lingua franca a ideologiilor și a științelor tari asigură mai degrabă un teritoriu comun de investigație și de dezbatere, menit să depășească raporturile hegemonice dintre culturi? În fine, e pregătită cultura critică românească pentru mutațiile sistemice ale cercetării umaniste la nivel internațional?

Dosarul tematic de mai jos cuprinde trei secțiuni: prima reunește reflecții legate de discursul crizei și de posibilitățile de regenerare a câmpului studiilor literare, a doua este dedicată unor studii cu mize mai ample privitoare la temă, în timp ce a treia cartografiază câteva dintre cele mai noi apariții din circuitul internaţional cu privire la subiect. Acestea din urmă nu doar că inventariază diferitele crize ale umanioarelor în societatea recentă, dar încearcă să familiarizeze cititorul și cu direcții emergente de relegitimare a studiilor umaniste (digital humanities, medical humanities, cognitivism, teoria afectelor etc.).

[Andreea COROIAN GOLDIȘ și Alex GOLDIȘ]

I. Anchetă

Christian MORARU – Pentru refundamentarea culturii critice românești – Christian Moraru – Pentru refundamentarea culturii critice românești

Mihaela URSA – Studiile literare după literaturocentrism – Mihaela Ursa – Studiile literare după literaturocentrism

Corin BRAGA – Crize și morți ale literaturii și autorului– Corin Braga – Crize și morți ale literaturii și autorului

Doris MIRONESCU – În contra naționalismului metodologic în studiile literare– Doris Mironescu – În contra naționalismului metodologic în studiile literare

Alexandru MATEI – Creșterea producției pentru export – Alexandru Matei – Creșterea producției pentru export

Sanda CORDOȘ – Mai sunt studiile în slujba literaturii? – Sanda Cordoș – Mai sunt studiile în slujba literaturii?

Ion POP – Diversificarea firească a perspectivelor – Ion Pop – Diversificarea firească a perspectivelor

Adriana STAN – Un doliu prelungit după pierderea capitalului cultural – Adriana Stan – Un doliu prelungit după pierderea capitalului cultural

Ștefan FIRICĂ – Și, nu versus. Câteva considerații inactuale – Ștefan Firică – Și, nu versus. Câteva considerații inactuale

Iulian BOCAI – Birocrați și intelectuali – Iulian Bocai – Birocrați și intelectuali

Raluca DUNĂ – De la criza criticii la critica crizei (Opiniile unei broaște din Europa de Est) – Raluca Dună – De la criza criticii la critica crizei (Opiniile unei broaște din Europa de Est)

Alex GOLDIȘ – O perioadă fastă pentru studiile literare – Alex Goldiș – O perioadă fastă pentru studiile literare

Marius CONKAN – Westphal și răspunsul optimist al geocriticii – Marius Conkan – Westphal și răspunsul optimist al geocriticii

George NEAGOE – Fluctuat nec mergitur – George Neagoe – Fluctuat nec mergitur

II. Eseuri

Andreea COROIAN GOLDIȘ – De câte ori ,,a murit” literatura? Axa declarațiilor de adio în spațiul francez – Andreea Coroian Goldiș – De câte ori ,,a murit” literatura? Axa declarațiilor de adio în spațiul francez

Ioana PAVEL – Avatarurile (contra)canonului – Ioana Pavel – Avatarurile (contra)canonului

Larisa PRODAN – Teoriile afectului: transpuneri în literatura migrației – Larisa Prodan – Teoriile afectului: transpuneri în literatura migrației

III. Recenzii

Mihnea BÂLICI – Noi orizonturi în cercetarea literară – Mihnea Bâlici – Noi orizonturi în cercetarea literară

Teona FARMATU – În paradigma autoficțiunii terapeutice – Teona Farmatu – În paradigma autoficțiunii terapeutice

Emanuel LUPAȘCU – Funcția curatorială și cea critică a studiilor umaniste – Emanuel Lupașcu – Funcția curatorială și cea critică a studiilor umaniste

Andreea MÎRȚ – Despre viața și moartea teoriei literare – Andreea Mîrț – Despre viața și moartea teoriei literare

Vlad LUPESCU – A depăși crizele cu ajutorul literaturii – Vlad Lupescu – A depăși crizele cu ajutorul literaturii

Andra GĂLAN – Pledoarie pentru un „umanitarism literar” – Andra Gălan – Pledoarie pentru un „umanitarism literar”

Ema Alexandra LUNCIAN – Acreditări (in)voluntare – Ema Alexandra Luncian – Acreditări (in)voluntare

Larisa PĂLIE – Literatura – cale spre vindecare în practica medicală – Larisa Pălie – Literatura – cale spre vindecare în practica medicală

[Vatra, nr. 3-4/2022]